11 aprilie 2017 – Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (Pl-x 147/2017). ( rămasă pentru votul final )

Petru Gabriel Vlase 11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Iniţiatorii? Nu. Comisia juridică? Vă rog, domnule Varga.

Vasile Varga Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu această propunere legislativă. Suntem prima Cameră sesizată, Senatul fiind cea care este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, dar cu observaţii şi propuneri. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992, în sensul instituirii unor măsuri prin care să se poată elimina anticipat orice posibilitate de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale, precum şi introducerea unei prevederi care aplică tuturor judecătorilor Curţii Constituţionale, un regim similar celui prevăzut pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la terminarea mandatului, prin expirarea termenului pentru care s-a făcut numirea. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Grupurile? Domnul Ion Stelian.

Stelian-Cristian Ion Vă mulţumesc. USR nu susţine această propunere legislativă, pentru că ea instituie, practic, o superimunitate a judecătorilor Curţii Constituţionale. O superimunitate nejustificată. Există reglementată imunitatea judecătorilor Curţii Constituţionale, în prezent. Ea a fost reglementată încă din anul 1992, când s-a adoptat Legea nr. 47 de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. A modifica legea, în sensul de a impune o condiţie pentru angajarea răspunderii penale, constând în încuviinţarea începerii urmăririi penale, a arestării, a reţinerii sau a trimiterii în judecată, încuviinţarea de către plenul Curţii Constituţionale, cu un cvorum de două treimi, este nejustificată şi face practic imposibilă angajarea răspunderii penale. A existat, din câte cunoaştem, un singur caz de angajare a răspunderii penale a unui judecător al Curţii Constituţionale. De aici şi până la a generaliza şi a considera că există vreo presiune asupra judecătorilor Curţii Constituţionale, care să impună o astfel de reglementare, o superimunitate, este cale lungă. Deci nu se impune această superimunitate. Mai mult decât atât. S-a făcut, în dezbateri, referire la... s-a făcut o comparaţie cu imunitatea parlamentară, imunitatea reglementată prin Constituţie. Dar această paralelă este absolut nefirească. Pentru că, pe de o parte, imunitatea parlamentară îşi are consacrarea în dispoziţiile Constituţiei, pe de altă parte, este firesc să existe o asemenea reglementare, pentru că parlamentarii sunt aleşi, pe când judecătorii Curţii Constituţionale sunt numiţi. Era normală sau este normală menţinerea dispoziţiei legale în vigoare, care condiţionează angajarea răspunderii penale de acordul dat de Parlament, de Senat, de Camera Deputaţilor, sau de preşedintele României, cei care, de fapt, şi numesc judecătorii Curţii Constituţionale. Pentru aceste motive, vă aducem la cunoştinţă că nu susţinem acest proiect. (Aplauze.)

Petru Gabriel Vlase Mulţumim, domnule deputat. Domnul Nicolicea.

Eugen Nicolicea Aceleaşi argumente le-aţi invocat şi la comisie. Aţi primit răspunsul atunci. Se pare că ori n-aţi înţeles, ori n-aţi fost de acord. Judecătorii Curţii Constituţionale sunt numiţi de diferite organisme. Spre exemplu: de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Preşedinte. Dar odată intraţi ca judecători ai Curţii Constituţionale, toţi sunt egali. Şi pentru că sunt egali, trebuie să aibă o imunitate identică. Nu unuia îi ridică imunitatea Preşedintele, ca să-l aibă la mână, nu altuia îi ridică Camera Deputaţilor sau Senatul. Deci imunitatea este identică. Cu privire la ceea ce susţineţi dumneavoastră, şi anume că este o imunitate introdusă prin lege şi nu se regăseşte în Constituţie. La comisie, v-am rugat să... v-am învederat să vedeţi faptul că nici judecătorii nu au o imunitate prevăzută în Constituţie, şi au o imunitate, totuşi, care e ridicată de CSM. De asemenea, judecătorii Curţii de Conturi, procurorii şi aşa mai departe au o imunitate care nu este prevăzută în Constituţie. Şi dacă dumneavoastră consideraţi că dacă nu e prevăzută în Constituţie, trebuie să dispară, v-am rugat să faceţi o propunere în care să dispară toate aceste imunităţi care nu sunt în Constituţie. Nu ştiu de ce mai invocaţi acum, la Curtea Constituţională, acest argument, până nu faceţi dumneavoastră să dispară şi imunitatea celorlalţi judecători, procurori, judecători la Curtea de Conturi şi aşa mai departe. În concluzie, argumentele dumneavoastră sunt total eronate. Primul - acela că ar putea să existe judecători ai Curţii Constituţionale diferiţi de alţi judecători ai Curţii Constituţionale, cu drepturi diferite, cu obligaţii diferite - este evident o anomalie. Iar a doua chestiune - invocarea că nu există imunitatea prevăzută în Constituţie - a, păi, trebuia să umblaţi s-o eliminaţi, nu doar să amintiţi acest subiect. Prin urmare, îi rog pe colegii dumneavoastră să vă retragă aplauzele. (Aplauze.)

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. La articole? Nu. Vot final, cu amendamentele admise.