Petru Gabriel Vlase La punctul 2 al ordinii de zi de astăzi, potrivit art. 205 din Regulament şi potrivit programului de lucru, în şedinţa de astăzi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema: "Situaţia economică a României după primele trei luni din anul 2017". Din partea Guvernului, participă la dezbateri domnul Viorel Ştefan, ministrul finanţelor publice. Având în vedere prevederile regulamentare, vă prezint procedura de desfăşurare a dezbaterilor şi timpul maxim care va fi alocat participanţilor, după cum urmează: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii; reprezentantul Guvernului, domnul ministru - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute pentru lămuriri suplimentare; celelalte grupuri parlamentare câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere; reprezentantul Guvernului, domnul ministru - 5 minute la final pentru răspunsuri. Observaţii, dacă sunt? Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Vot, vă rog. Cu 140 de voturi pentru şi 5 colegi care nu votează propunerile au fost aprobate. Începem dezbaterile. Dau cuvântul domnului deputat Bogdan Huţucă, reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi. Vă rog, domnule deputat, 5 minute.
Bogdan-Iulian Huţucă Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi membri ai Guvernului, Stimate domnule ministru al finanţelor publice, În primul rând, ţin să vă mulţumesc că aţi dat curs invitaţiei noastre de a dezbate astăzi, cu ocazia zilei dedicate Orei Guvernului, situaţia macroeconomică îngrijorătoare a României, ca urmare a unei politici fiscal-bugetare care, în primele trei luni ale anului, tinde să deraieze tot mai mult de la ţintele bugetare asumate prin Legea bugetului de stat. Domnule ministru al finanţelor publice, În Parlamentul României aveţi imaginea unui om onest şi bine pregătit profesional, care nu a încercat niciodată să convingă pe nimeni că negru este alb, dacă datele şi cifrele reale o reflectă altfel. După cum bine ştiţi, în materie fiscal-bugetară lucrăm cu materialul clientului, cu cifrele şi datele oferite chiar de Ministerul Finanţelor Publice şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Aşadar, nu cred că puteţi contesta faptul că încasările pe primele trei luni ale anului 2017 se află sub nivelul celor din 2016, ba, chiar mai mult, sub ţintele asumate prin Legea bugetului de stat. În consecinţă, nu cred că veţi nega faptul că încasările din TVA, cea mai importantă sursă de finanţare a bugetului, au o reală problemă. Este drept că în luna martie, faţă de luna ianuarie, deficitul de încasări din TVA s-a atenuat destul de mult, dar tot rămâne la peste un miliard de lei, deşi, dacă vă aduceţi bine aminte, aţi mizat pe o creştere a acestor încasări cu 4,77%, ceea ce înseamnă peste 2,5 miliarde de lei. De asemenea, nu cred că veţi nega faptul că impozitul pe profit, pentru care aţi anticipat o creştere de 7,77%, şi impozitul pe microîntreprinderi, pentru care aţi anticipat o creştere de 60,7%, au un deficit ce depăşeşte 100 de milioane de lei. În aceeaşi serie se pot înscrie şi scăderea colectării, în cadrul veniturilor nefiscale, şi ritmul aproape invizibil al tragerilor de la Uniunea Europeană. Domnule ministru al finanţelor publice, Sper ca atunci când veţi veni la microfon, să ne oferiţi soluţii consistente la problemele reale ale bugetului şi sper să le recunoaşteţi încă de pe acum, şi să nu încercaţi să le dregeţi la rectificarea bugetară din vară, când anticipăm că victima principală vor fi investiţiile publice. Atât noi, parlamentarii, cât şi observatorii economici sau investitorii străini ştim că, pentru a salva situaţia pe primele trei luni ale anului, aţi apelat la nişte subterfugii care nu vă vor mai fi la îndemână în următoarele trimestre, şi aici vorbim despre virarea, aproape integrală, la bugetul statului, a profiturilor şi rezervelor companiilor profitabile de stat şi la amânarea rambursărilor de TVA. V-am chemat în această şedinţă să vă avertizăm că după primele trei luni de guvernare economia românească este deja proptită în gard, şi aceasta înainte ca Guvernul să apuce să onoreze beneficiile sociale promise, respectiv creşterile salariale şi creşterile de pensii. Spun acest lucru, pentru că nu numai partea de venituri este deteriorată. În urma guvernării, şi partea de cheltuieli este profund deformată. Ca urmare a politicilor incoerente, pe primele trei luni ale anului, am ajuns în situaţia total nedorită ca trei categorii de cheltuieli - vorbim de personal, bunuri şi servicii - şi asistenţă socială să deţină 85,31% din totalul cheltuielilor. Sperăm ca după acordarea majorărilor de salarii, promise de doamna Vasilescu, să nu depăşim sută la sută din totalul cheltuielilor. Domnule ministru, Vă mai aduceţi aminte cum era numit în campaniile mediatice ale PSD Guvernul anterior? Vă reamintesc eu: "Guvernul zero". Ştiţi ce i s-a imputat cel mai mult? Atenţia acordată cheltuielilor de capital, absorbţia fondurilor europene şi ritmul investiţiilor publice. Astăzi suntem în situaţia ca cheltuielile de capital să fie mai mici cu 60% faţă de guvernarea...
Petru Gabriel Vlase Vă rog să încheiaţi, domnule deputat!
Bogdan-Iulian Huţucă ... şi fondurile europene să aibă un ritm sub marja de eroare statistică a investiţiilor bugetare. Închei prin a vă aduce aminte unul dintre principiile care guvernează responsabilitatea fiscal-bugetară, respectiv principiul echităţii, care stabileşte că "în derularea politicilor fiscal-bugetare, Guvernul va lua în calcul atât impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung, cât şi impactul asupra generaţiilor viitoare". Mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Îl invit la tribună pe domnul ministru Viorel Ştefan.
Viorel Ştefan Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Stimaţi colegi, Vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o, ocazie cu care voi încerca - nu ştiu dacă voi reuşi în 5 minute, o să încerc, materialul meu e puţin mai amplu - să prezint principalele evoluţii ale situaţiei economice a României, în primele trei luni ale anului 2017. Voi încerca să sintetizez. Încep prin a spune că în primele două luni ale anului creşterile volumului de activitate sau ale cifrelor de afaceri rămân ridicate, situându-ne în limitele obiectivului de creştere economică de 5,2%. Tot în primele două luni ale anului s-au creat peste 44.000 de locuri de muncă, ceea ce mă face să cred că angajamentul nostru de a crea 200.000 de locuri de muncă, în 2017, este unul fezabil. Dacă ne referim la evoluţiile din luna martie, constatăm o îmbunătăţire a indicatorului de încredere în economie, ceea ce susţine concluzia unei continuităţi a creşterii economice ridicate pe tot parcursul trimestrului I, în consens cu efectele aşteptate ale politicilor de relaxare fiscală şi creştere a veniturilor reale ale populaţiei. Dau câteva cifre în continuare. Exporturile de bunuri s-au majorat în primele două luni cu 9,2%, importurile cu 10,9%, şi aceasta în principal datorită importurilor de resurse energetice. Pe relaţia intracomunitară, România este tot mai competitivă şi câştigă segmente importante de piaţă. În primele două luni, dinamica exporturilor în statele Uniunii Europene este în creştere cu 8,9%, superioară dinamicii importurilor, care este de doar 7%, ceea ce a determinat o reducere a deficitului comercial cu ţările Uniunii Europene cu 6,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La începutul anului, inflaţia anuală a trecut în teritoriu pozitiv, 0,2%. În turism, observăm o creştere a calităţii acestei activităţi: creşte numărul de vizitatori străini în România, cu 22,5% în primele două luni - peste 300.000 de turişti străini în plus faţă de anul trecut; se îmbunătăţeşte gradul de utilizare a capacităţilor de cazare - 22,8% faţă de 20,1% în ianuarie, anul trecut. Depozitele populaţiei sunt în creştere faţă de anul anterior cu 11,3%. Indicele de încredere în economia românească, calculat pe bază de sondaj de Comisia Europeană, s-a îmbunătăţit în martie 2017 cu 1,4 puncte, faţă de februarie 2017, ajungând la nivelul de 105,4 puncte, cel mai mare nivel de după noiembrie 2008. Chiar dacă nu avem datele finale după primul trimestru, cu toate acestea, din informaţiile disponibile până în acest moment, putem să ne declarăm încrezători că impactul măsurilor din Programul de guvernare va fi cel pe care cetăţenii îl aşteaptă: venituri mai mari, locuri de muncă mai multe şi o creştere economică ridicată. În ceea ce priveşte execuţia bugetului general consolidat, avem date concrete. Pentru execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni, care s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane de lei, respectiv 0,05% din PIB, chiar dacă excedentul este mai mic decât cel din perioada corespunzătoare anului 2016, depăşeşte cu mult ceea ce se întâmpla pe execuţiile anilor anteriori, 2013-2014, fiind ani de referinţă, care s-au încheiat de fiecare dată în trimestrul I cu deficit, deşi, pe final de an, rezultatul exerciţiilor a fost de 2,5, respectiv 1,7 din PIB. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 34,9 miliarde, au reprezentat 4,3% din PIB. Realizările din februarie arată o evoluţie a veniturilor bugetare în concordanţă cu proiecţia bugetară. În luna februarie încasările au fost de 15,7 miliarde de lei, faţă de 15 miliarde de lei în februarie 2016, deci o creştere cu 4,7%. Deşi cota de TVA s-a redus şi supraacciza a fost eliminată, încasările din februarie 2017 au fost cu 2,5% peste cele din februarie 2016. O evaluare a acestei categorii de impozit se poate face după cunoaşterea realizărilor privind consumul şi valoarea adăugată brută, indicatori cu periodicitate trimestrială. Deci când vom avea datele la trimestru, o să putem să facem o analiză mai aplicată. În schimb, pentru veniturile din impozitul pe venit şi contribuţii de asigurări sociale, se constată că în primele două luni din 2017, unei creşteri a masei salariale cu 18,4% i-a corespuns o creştere a încasărilor din impozitul pe venit cu 13,6%, şi a contribuţiilor de asigurări cu 11,9%. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 34,5 miliarde de lei, au scăzut în termeni nominali cu 0,3% faţă de perioada anului precedent, diminuându-se cu 0,3 puncte procentuale şi ca pondere în PIB. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile s-au redus cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, scăderi majore înregistrându-se la instituţiile finanţate din venituri proprii şi subvenţii, 9,4%, precum şi în administraţia locală, 6,1%. Cheltuielile de personal au crescut în primele două luni cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a majorărilor salariale acordate în a doua jumătate a anului 2016, respectiv creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi educaţie, la 1 ianuarie 2017. Estimările bugetare pe primul trimestru ale anului 2017 indică un excedent al soldului bugetului general consolidat, la nivel de 0,2% din PIB, de această dată, aproximativ 1,5 miliarde de lei, în condiţiile în care s-au plătit subvenţii de la buget, în special pentru sprijinirea producătorilor agricoli, cu un miliard de lei mai mult faţă de trimestrul I al anului trecut. În acelaşi timp, se constată o evoluţie foarte bună a veniturilor din impozitul pe venit şi contribuţii sociale, ca urmare a dinamicii ridicate a masei salariale din economie, o îmbunătăţire a încasărilor, în luna martie, pe zona de TVA şi accize, precum şi reduceri ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile de aproximativ 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. O imagine mai clară vom avea după datele finale din 25 aprilie. Evoluţiile pozitive sunt confirmate şi de agenţiile de rating, care au reconfirmat ratingurile acordate României, iar cea mai recentă fiind confirmarea ratingului de către Standard & Poors, în 7 aprilie. De asemenea, activitatea de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice se realizează conform planului de finanţare anunţat la începutul anului, chiar dacă la momentul actual avem un context de piaţă volatilă, în principal din cauza conjuncturii unor factori independenţi de piaţa locală, randamentele titlurilor de stat emise de România au cunoscut o evoluţie favorabilă. Voi încheia exprimându-mi încrederea mea şi a întregului Cabinet, că datele statistice care vor fi publicate pentru luna martie şi trimestrul I vor confirma angajamentele noastre şi implementarea Programului de guvernare. Suntem încrezători, deoarece datele operative ale Ministerului Finanţelor Publice privind execuţia pe trimestrul I confirmă evoluţiile favorabile menţionate anterior. Înainte de a vă mulţumi pentru atenţie, mai vreau să dau o singură explicaţie, pentru că în prezentarea colegului Huţucă s-a făcut o comparaţie între ianuarie 2017 şi ianuarie 2016 în privinţa colectării de TVA. Aş vrea să îi amintesc că luna ianuarie 2016 a beneficiat de o încasare suplimentară de 1,7 miliarde de lei la TVA, datorită faptului că s-a închis exerciţiul financiar pe fonduri europene şi în decembrie au intrat în economie 9 miliarde de lei de la închiderea acestui exerciţiu, ceea ce a generat 1,7 miliarde de lei mai mult pe TVA, o situaţie care este irepetabilă şi face ca această comparaţie să nu fie relevantă. Vă mulţumesc pentru atenţie! (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Trei minute lămuriri suplimentare - Grupul PNL.
Dan Vîlceanu Mulţumesc, domnule preşedinte. Am ascultat explicaţiile domnului Ştefan şi am auzit propagandă, nimic concret. Haideţi să vă spun exact, practic, ce se întâmplă acum în România. Programul de guvernare al PSD este o calamitate pentru economia României. (Vociferări.) Guvernul şi-a asumat pe primul trimestru, prin Legea bugetului, o ţintă de 7,65% din PIB, şi a realizat 7,11%. Este cel mai mic grad de încasare a veniturilor din ultimii cinci ani.
Viorel Ştefan 7,3...
Dan Vîlceanu 7,11... De asemenea, aceasta înseamnă cam 4,4 miliarde în minus la venituri. Ştiţi ce înseamnă 4,4 miliarde? Nu este o sumă aşa... fără nicio noimă... este cam o treime din bugetul de pensii pe primul trimestru. (Vociferări.) Doar directivele europene v-au împiedicat să prăbuşiţi de tot economia românească. Pentru că ar trebui să veniţi acum la microfon şi să ne spuneţi, domnilor, să le spuneţi românilor, cum faceţi să reduceţi TVA la 0% pentru locuinţe şi produse agricole? N-am auzit nicio explicaţie. Investiţiile s-au prăbuşit, (Vociferări.) iar din fonduri europene... nimic. V-aţi asumat o ţintă de 22 de miliarde de lei, domnule ministru, nu de euro, cum aţi declarat dumneavoastră, şi după primul trimestru ţinta a rămas tot 22 de miliarde de euro, adică nu aţi atras nimic. În acest context, este foarte clar că trebuie luate măsuri de corecţie, adică veţi tăia cheltuieli sau veţi veni cu taxe noi, veţi inventa taxe, aşa cum aţi mai făcut-o. Doar aşa a apărut taxa pe stâlp sau supraacciza la combustibil. De asemenea, dacă doriţi să inventaţi taxe, vă anunţ de pe acum că întreprinzătorii români nu mai au bani să vă dea. Şi cred că, după ce aţi majorat minimul pe economie, doar să astupaţi anumite găuri din buget, ar trebui să vă fie şi ruşine să mai veniţi cu noi taxe. Dinspre Guvern, aşa cum am văzut, ni se comunică pe un ton relaxat: "Totul este bine", "Suntem în grafic". De fapt, realitatea este că este haos şi PSD încearcă, prin minciuni de genul "dublăm sau triplăm salarii", să ascundă acest lucru. Sursa acestor rele este faptul că nu avem un Guvern adevărat. Avem o trupă de servanţi la dispoziţia unei persoane iresponsabile, care doreşte să se salveze pe sine, şi crede că poate cumpăra conştiinţa românilor cu bani. Domnule Viorel Ştefan, Începeţi să vă bateţi joc de meserie şi sunteţi pe cale să deveniţi Iordache 2. De asemenea, vă aduc aminte că în campanie ne-aţi prezentat grafice colorate, prin care le promiteaţi românilor că veţi duce înainte barca aceasta numită România. (Vociferări.) Realitatea, ilustrarea realităţii din România...
Ioan Munteanu Timpul s-a terminat de două minute.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Timpul... timpul...
Petru Gabriel Vlase Vă rog, vă rog... Domnule deputat...
Dan Vîlceanu ... este aceasta...
Petru Gabriel Vlase Vă rog frumos...
Dan Vîlceanu ... şi este o ilustrare făcută de un român, ca să vedeţi şi dumneavoastră adevărata realitate din România...
Petru Gabriel Vlase Vă rog să încheiaţi, domnule deputat!
Dan Vîlceanu ... şi Programul dumneavoastră de guvernare... Din sală : Timpul... timpul...
Dan Vîlceanu ... şi, de asemenea, vă cer, în final, să nu vă mai bateţi joc de economia României şi să ştiţi că nu puteţi păcăli pe toată lumea, tot timpul. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare, câte trei minute fiecare, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are timp alocat 5 minute. Vă rog... S-au înscris la cuvânt... Domnul Muşoiu Ştefan? Nu. Domnul Vîlceanu?
Ioan Munteanu A consumat timpul!
Petru Gabriel Vlase Deci, din partea Grupului PNL, mai ia cineva cuvântul la dezbateri? Domnul Badea, de la PSD.
Ioan Munteanu A consumat 7 minute, în loc de 5 minute!
Leonardo Badea Bună ziua! Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, Doream să încep altfel, dar, ţinând cont că s-a prezentat aici o situaţie neagră, aş vrea să spun că economia în esenţă, pentru mulţi, nu este uşor de pătruns. Seamănă cu o cameră neagră. Şi, aşa cum spunea Confucius, "... de multe ori - ca să şi înţelegem -, este greu să găseşti o pisică neagră într-o cameră întunecată, atunci când pisica nu se găseşte acolo..." Deci cam asta se încearcă acum. Şi aş dori să revin tot pe cifre, la ceea ce se întâmplă. Doresc să reafirm, de la bun început, fără echivoc, că România are un tablou macroeconomic sustenabil. Evoluţiile macroeconomice şi fiscal-bugetare sunt în prognoza pe care am fundamentat-o privind obţinerea unei creşteri economice de 5,2%, cu un deficit bugetar sub 3%. Şi, ca să nu-şi mai facă nimeni griji, ne vom îndeplini sută la sută angajamentele făcute. Conform tuturor estimărilor, vom înregistra cea mai ridicată creştere economică din Uniunea Europeană, în 2017. Am implementat deja măsuri pentru creşterea PIB-ului potenţial, măsuri de natură să mărească sustenabilitatea creşterii economice. Intrarea în vigoare a Legii prevenţiei, a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi accelerarea investiţiilor publice finanţate din buget vor mări capacitatea productivă a economiei româneşti. Deşi primele trei luni au fost afectate de diverse şocuri exogene, datele statistice oficiale confirmă evoluţiile în linie, peste prognozele avute în vedere de noi în fundamentarea Programului de guvernare. Şi aş da aici doar câteva aspecte, ca exemplu: producţia industrială a crescut cu 5,8% în ianuarie 2017, faţă de ianuarie 2016; productivitatea muncii în industrie a crescut cu 4,3%; România are o rată a şomajului la record minim istoric în ultimii 27 de ani - 5,4%, conform metodologiei calculate a Biroului Internaţional al Muncii. De asemenea, cu această rată România se plasează în topul statelor Uniunii Europene cu cele mai mici rate ale şomajului, alături de Cehia, Germania, Malta, Ungaria, Marea Britanie, Olanda şi Polonia. De asemenea, vă anunţ că această tendinţă de scădere a ratei şomajului se va menţine şi în trimestrele următoare. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut în februarie a.c. cu 14,7% faţă de februarie 2016. Intrările în insolvenţă ale firmelor au fost în primele două luni din acest an la un minim istoric de după criza din 2007-2008, cu 20% mai mici faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Depozitele populaţiei de la sfârşitul lunii februarie sunt mai mari cu 1,2 miliarde de lei faţă de valoarea depozitelor de la sfârşitul lunii decembrie 2016. Evoluţiile pozitive din economie sunt în completarea dinamicii sustenabile a indicatorilor ce caracterizează convergenţa nominală. Astfel, sustenabilitatea finanţelor publice este păstrată, având în vedere că execuţia bugetară de până acum arată un excedent bugetar de 0,05% din PIB. Criteriul inflaţiei, al dobânzilor obligaţiuni pe termen de 10 ani şi al cursului de schimb sunt respectate şi ele. România exportă stabilitate macroeconomică în Uniunea Europeană, respectând toate criteriile de convergenţă nominală şi 10 dintre cele 11 criterii din procedura de dezechilibru macroeconomic. România are un deficit de cont curent sustenabil, finanţat în totalitate din investiţii străine directe şi investiţii de portofoliu. Datoria externă totală, la februarie 2017, este mai mică cu 400 de milioane de euro, faţă de februarie 2016, iar adecvarea rezervelor valutare internaţionale situate la BNR este una confortabilă. Chiar dacă tabloul macroeconomic este sustenabil, există tensiuni la nivel microeconomic, pe care le vom minimiza prin măsurile pe care urmează să le implementăm în lunile următoare. În plan macro, vom respecta ceea ce am promis. Viziunea e bazată pe creştere economică, investiţii, în primul rând, dar şi pe consum, producţie, nu doar piaţă de desfacere, locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, consolidarea clasei de mijloc, pentru o creştere economică sustenabilă, incluzivă, echilibrată. În planul reformelor fiscal-bugetare, ţintele noastre privesc creşterea gradului de colectare... (Voci suprapuse.) evaziunii fiscale...
Petru Gabriel Vlase Concluzionaţi, domnule deputat.
Leonardo Badea ... managementul cheltuielilor publice, precum şi revigorarea rezervelor întreprinderilor de stat, prin stabilirea unor criterii de performanţă clare în OUG nr. 109 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor. Dragi colegi, Aceste lucruri sunt doar repere pentru o sinteză şi pentru o analiză economică a situaţiei macroeconomice din România, lucru pe care noi astăzi îl discutăm în Parlamentul României. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Grupul USR, domnul Năsui. Vă rog, domnule deputat.
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Stimate domnule ministru al finanţelor publice, Bilanţul primelor 3 luni este unul mitigat, dar e unul care ne îngrijorează. În primul rând, aş dori să îl felicit pe actualul ministru al finanţelor, pentru două lucruri. În primul rând, pentru că a continuat unul dintre cele mai importante proiecte de transparenţă bugetară din Europa, anume Platforma de Transparenţă Bugetară, transparenta-bugetară.gov.ro, începută anul trecut, şi pentru desfiinţarea Formularului 088 şi continuarea unor eforturi de debirocratizare în cadrul Ministerului Finanţelor. Felicitări, domnule ministru! Îngrijorările noastre, în schimb, nu vin din această zonă. Îngrijorările noastre vin din felul cum funcţionează economia. Şi am auzit astăzi, de la această tribună, foarte multe date, foarte multe cifre. Dar, după cum ştiţi şi după cum spunea şi antevorbitorul meu, economia poate să fie o cameră neagră. Problema nu e doar că e o cameră neagră. Problema e că e o cameră neagră pe care toţi avem impresia că o înţelegem şi o ştim bine. Şi, de multe ori, ca în orice cameră neagră, ea este neagră nu pentru că nu avem lumină, ci poate pentru că avem prea multe surse de întuneric, care ne blochează vizibilitatea. Prea multe cifre, prea multe date. De aceea, e bine să ne raportăm la nişte agregate pe care le vedem în exterior. De exemplu, costul îndatorării. În momentul în care o economie îţi merge bine, în momentul în care creditorii internaţionali şi naţionali au încredere în faptul că ţi-ai putea rambursa datoriile, poţi să iei credite mai ieftin. Dar ce se întâmplă acum cu statul român? Dacă ne uităm la cum a evoluat costul datoriei, vedem mai multe... mai multe eşecuri. Vedem licitaţii pentru mai multe maturităţi pentru titluri de stat care au eşuat total. La 2 ani, am avut un eşec total la licitaţia din 2 februarie, deci nu a putut statul român să se împrumute niciun leu în momentul acela. La licitaţia din 2 martie, tot pentru titluri de 2 ani, costul îndatorării a crescut cu 15%, da? Deci statul român s-a împrumutat cu 1,59%, când înainte o făcea cu 1,38%. La 3 ani, de asemenea, avem un eşec, pentru titluri de stat cu maturitate de 3 ani, avem un eşec la 9 martie. După care, când a fost reluată licitaţia, + 7% - cost al datoriei. La 7 ani, maturitate mai mare, o creştere a costului îndatorării de 13%. Şi la 10 ani - cel mai mare eşec - constatăm creşteri ale costului îndatorării externe a României de 30%. Deci vorbim de o creştere de la 3,13%, anul trecut, pe cât reuşea România să se îndatoreze, la 4,03%, anul acesta. Aceştia sunt indici care ne arată situaţia văzută de alţii. Sunt indici care ne arată cum ne văd pe noi oameni care pariază pe noi, oameni care sunt de acord să ne dea banii lor, pieţe financiare, tocmai în vederea rambursării lor, în viitor. Ce a crescut în România, între sfârşitul anului 2016 şi începutul anului 2017? Un singur lucru: guvernarea. Au fost alegeri şi s-a schimbat Guvernul. Şi, mai mult decât guvernarea, s-a schimbat politica Guvernului, iar această politică a Guvernului vedem cum este sancţionată de pieţele financiare internaţionale. Da, domnule ministru, avem excedent, după primele două luni, dar este un excedent la jumătate faţă de cum era anul trecut. Da, domnule ministru, avem nişte motive de bucurie în economie, vedem că mai continuă creşterea economică. Şi sperăm să atingeţi ţinta aceea, de 5,2%. Dar motivele de bucurie le vedem...
Petru Gabriel Vlase Concluzionaţi, domnule deputat...
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui ... din privat, din păcate, din economia privată, şi nu de la stat. O ultimă întrebare, domnule ministru, ar fi legată de procesul de recrutare la banca cea mai mare a statului român, una dintre singurele două, la CEC. Aveţi un proiect de act normativ, pe site-ul ministerului, care prevede că CEC-ul şi instituţiile de credit ale statului român, adică cele două - EximBank şi CEC - vor fi exceptate de la faimoasa Ordonanţă nr. 109. Nu vedem niciun motiv pentru care aceste două instituţii nu ar trebui să beneficieze de un management profesionist şi depolitizat. Sau oare este asta o promisiune care nu se va mai realiza? Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Vă rog, Grupul parlamentar al PNL. Aveţi 5 minute, domnule Vîlceanu.
Dan Vîlceanu Da. Nu o să-mi trebuiască toate, o să mai vină şi alţii. Dar am vrut să adaug, domnule ministru, să nu rămână lumea cu o impresie greşită, că nu meritaţi felicitări pentru nimic. În spatele Formularului 088 este un mecanism, sunt nişte proceduri care au rămas în continuare. Aţi desfiinţat un formular, adică n-aţi făcut nimic. În momentul acesta te poţi trezi că nu mai eşti plătitor de TVA, şi nici măcar nu ştii. Dar bineînţeles că astea nu vă preocupă. Pe de altă parte, aş vrea să vă mai spun un lucru de care sunt absolut sigur. După ce aţi ratat împrumuturile de care vorbea şi antevorbitorul meu, veţi fi ministrul de finanţe care va semna, probabil sau cel mai probabil, un nou acord cu FMI, la cum arată lucrurile acum. Şi acestea sunt lucruri pe care trebuie să le explicaţi românilor, cam în ce condiţii veţi semna, pentru că asta veţi face, un acord cu FMI. Şi care sunt măsurile pe care le veţi lua, pentru că ştim cu toţii că acordurile cu FMI nu se întâmplă doar aşa..., nu mai putem minţi pe nimeni. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Mai aveţi 4 minute, la PNL. Doamna Turcan? Vă rog. (Rumoare.)
Raluca Turcan Domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi, Am ascultat cu mare atenţie intervenţiile colegilor profesionişti în domeniul finanţelor publice şi concluzia Partidului Naţional Liberal este că actualul Guvern, din punct de vedere economic, este într-o mare culpă. Este în cofă cu banii. Practic, investiţiile sunt blocate, investitorii sunt descurajaţi, leul se devalorizează, exporturile sunt afectate, autorităţile locale nu mai au bani de investiţii şi, din nefericire, continuaţi să-i presaţi pe reprezentanţii autorităţilor locale, prin instituţiile pe care le aveţi în subordine, să facă jocurile guvernării şi să devină obedienţi politici. Este un dezastru pentru România europeană a anului 2017 ca Guvernul să se uite spre autorităţile publice locale cu dispreţ şi să le taie orice speranţă de investiţii în interes public, pentru a crea bunăstare şi beneficiu la nivel de cetăţean de rând. În concluzie, Partidul Naţional Liberal solicită, în urma argumentelor aduse de ministrul finanţelor, demisia, din următoarele motive: Dacă vreţi bani la bugetul statului, nu vă gândiţi la investitorii pe care şi aşa îi sugrumaţi cu controale, cu lipsă de predictibilitate legislativă, ci uitaţi-vă spre marii contributori şi puteţi să creşteţi colectarea din TVA, acolo unde este o sursă reală de bani. Înainte de a vă da demisia, domnule ministru al finanţelor, vă solicităm să prezentaţi totuşi o proiecţie economică care stă la baza Legii salarizării unitare, pe care o vedem pusă pe toate ecranele, şi despre care aflăm astăzi că a fost amânată cu încă o săptămână, după ce n-au mai contenit colegii PSD-işti să ne prezinte Legea salarizării unitare şi grija pe care o poartă angajaţilor din sistemul public. Vă rugăm să prezentaţi, aşadar, public, proiecţia Legii salarizării unitare, pentru că nu există nicio dată economică, realistă, care să susţină ceea ce dumneavoastră aruncaţi zi de zi în ochii românilor. Trebuie să spuneţi exact, pe următoarele luni, pe următorii ani de zile, până când se va finaliza implementarea Legii salarizării unitare, care este creşterea economică prognozată şi care este creşterea PIB-ului pe care dumneavoastră o prognozaţi. De asemenea, să ne spuneţi care este nivelul colectării veniturilor pe care vă bazaţi, nivelul posturilor pentru bugetari, şi dacă acest număr de posturi pentru bugetari va creşte, va scădea sau va rămâne blocat. Şi, nu în ultimul rând, să ne spuneţi şi să prezentaţi opiniei publice care este procentul de investiţii pe care Guvernul dumneavoastră intenţionează să-l ofere României, în următorii ani de zile, astfel încât, dincolo de partea de cheltuieli pe care o prezentaţi zi şi noapte, să existe şi sursă de susţinere a acestor cheltuieli. Sunt nişte solicitări fireşti. Sunt nişte solicitări pe care orice cetăţean care îşi vede viitorul în România aşteaptă să le primească de la nişte guvernanţi cu o majoritate parlamentară...
Petru Gabriel Vlase Vă rog să concluzionaţi.
Raluca Turcan ... considerabilă. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. (Aplauze.) Grupul parlamentar ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian, 3 minute.
Varujan Vosganian Stimaţi colegi, În primul rând, procedural, vă rog să-mi permiteţi să reiau această recomandare, ca pe viitor să aveţi un limbaj care să fie demn de această tribună parlamentară. Utilizarea unor adjective, care sunt excesive, arată o lipsă de argumente. (Vociferări.) Aşa cum, în muzică, cineva cântă tare, pentru că nu are ureche muzicală, tot aşa, şi în politică, cel care nu are argumente foloseşte adjective, să le zic, eufemistic, pădureţe. În al doilea rând, ceea ce ne lipseşte nouă în politică este o anumită sobrietate. Cineva prezintă nişte cifre. Ar trebui, înainte de a spune dacă cifrele sunt propagandă sau nu, să mergem şi să consultăm dacă cifrele sunt adevărate sau nu. Stimaţi colegi, Nu o să ne înţelegem niciodată, dacă noi nu convenim asupra unor cifre, dacă nu convenim asupra unui minim de informaţii pe care să le socotim, cu toţii, corecte. Dacă dumneavoastră contestaţi cifrele prezentate în Buletinul Ministerului Finanţelor, sigur că nu o să reuşim să ne înţelegem niciodată. În al treilea rând, semnalez un lucru foarte interesant şi cu totul nou, să nu zic novator, în politica românească. Până acum, era aşa: opoziţia cerea majorări de salarii şi puterea refuza să crească salariile. Este pentru prima oară când puterea creşte salariile, iar opoziţia se opune, acuzând că ele nu trebuie crescute. (Aplauze.) Să nu mai vorbim de năstruşnica acuză, că noi dorim să captăm bunăvoinţa românilor. Ştiţi foarte bine că românii au o memorie scurtă a binelui. Dacă doream să captăm bunăvoinţa românilor, pentru alegeri, făceam aceste majorări, măcar în preajma alegerilor prezidenţiale şi europene, din 2019. Dat fiindcă că le facem imediat după alegeri, nu puteţi suspecta că o facem din motive de natură electorală. Aş vrea să mai adaug ceva. Mi se pare ciudat, sincer, foarte ciudat, că după ce un buget abia a fost votat, când ministrul finanţelor derulează noul buget de circa o lună, dumneavoastră să aveţi deja concluzii. Uitaţi-vă pe listele anilor trecuţi. Uitaţi-vă că investiţiile au fost la 0,1, în perioada aceasta, de două luni, şi în 2016, şi în 2015, şi în 2014. Pot să vă dau exemplul multor ani, în care, după reduceri fiscale, primele luni au înregistrat anumite scăderi, iar după aceea, rezultatele au fost pozitive. Prea vă grăbiţi. Mai aşteptaţi puţin, abia au fost alegerile. Nu puteţi să cereţi demisia Guvernului, imediat după alegeri. Din păcate, pentru dumneavoastră, ciclurile electorale sunt ceva mai lungi. Nu cât Cometa Halley, dar în orice caz, ceva mai lungi. De aceea, eu cred că această discuţie este pur politicianistă. Nu putem trage concluzii decât pripite, după o lună şi ceva, iar Standard & Poors, de exemplu, ne-a dat un exemplu foarte clar al încrederii pe care o are în perspectiva pe termen mediu şi lung a României, reconfirmând atractivitatea României pentru investiţii. Aşadar, noi n-avem atâta încredere în noi, câtă au străinii în noi. Sper să vină ziua în care să fim şi noi mândri, cu toţii, şi unii şi alţii, că suntem români, şi să fim demni de ţinuta acestei tribune parlamentare.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc.
Varujan Vosganian De aceea, închei, spunând că este prematur să tragem concluzii. Rezultatul lunii martie arată că temerile din ianuarie nu s-au adeverit, votarea Legii bugetare şi intrarea în funcţiune a acestui buget au deja rezultate benefice. Cât priveşte Legea salarizării, nu vă grăbiţi cu argumentele, pentru că veţi avea tot timpul, în dezbateri. Mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Tomac, Grupul PMP.
Eugen Tomac Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Domnule ministru, Domnule Vosganian, să ştiţi că opoziţia poate cere demisia oricărui ministru, oricând doreşte de cuviinţă. Asta este democraţia parlamentară. Legat de limbaj, puteţi să-i oferiţi ceva consultanţă şi domnului deputat Bacalbaşa, n-ar strica. Revenind la... (Aplauze.) ... subiectul nostru de astăzi... (Rumoare.) Domnule ministru, M-aş fi aşteptat şi mi-aş fi dorit foarte mult ca aici, în faţa noastră, să veniţi cu celebra "Biblie" pe care domnul Dragnea ne-o prezenta în campanie, Programul de guvernare al PSD. Aţi prezentat în campania electorală un Program de guvernare, şi mi-aş fi dorit să veniţi să spuneţi, exact cum aţi promis în campania electorală, pe zile, pe luni, ce veţi implementa din angajamentele asumate. Am văzut mai devreme, şi preşedintele dumneavoastră, domnul Leonardo Badea, amintea de nişte măsuri pe care vi le-aţi propus. Amintesc că în Programul dumneavoastră de guvernare, cu privire la politici macroeconomice, fiscalitate şi buget, explicaţi că veţi lua câteva măsuri care vor trebui implementate în primul trimestru al acestui an, însă acestea lipsesc cu desăvârşire. Şi vă explic exact despre ce este vorba. Aţi menţionat că aceste măsuri sunt fundamentate pe realitatea că România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, pentru reducerea evaziunii, Programul de guvernare vizează - citesc din programul de guvernare: "angajarea unor contracte de performanţă pentru ANAF cu ţinte trimestriale şi măsuri corective automate la derapajele de la ţinta stabilită; înfiinţarea unei direcţii în cadrul ANAF pe tematica firmelor cu pierderi continue, companiilor de stat şi nu numai, care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionari privaţi propriilor firme cu pierderi, precum şi consolidarea direcţiei de preţuri de transfer". Vă informăm, domnule ministru, că a început deja al doilea trimestru şi nu am auzit de vreun contract de performanţă încheiat de dumneavoastră cu preşedintele ANAF. Mai mult, ne întrebăm cum veţi putea înfiinţa noi direcţii sau veţi putea consolida direcţiile existente în cadrul ANAF, fără resurse umane, având în vedere că Ministerul Finanţelor Publice tocmai a luat decizia suspendării ocupării posturilor vacante şi a promovării pentru personalul din aparatul central şi instituţiile subordonate, decizie despre care auzim, pe surse, că se propagă şi la alte ministere. Aşa merge, probabil, situaţia în clipa de faţă în Guvern, şi care seamănă cu măsurile de austeritate care se adoptă în perioadă de criză financiară şi nicidecum de prosperitate. Dar cea mai importantă măsură anunţată de Guvern este Codul economic al României. Potrivit Programului de guvernare, Codul economic al României va conţine: Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. Va fi dezbătut, aşa anunţă Programul de guvernare, în primul trimestru al anului 2017, cu patronatele, cu asociaţiile, cu oamenii de afaceri şi cu cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-urile, autorităţi publice locale, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă, cu toată clasa politică. Va fi pus în dezbatere parlamentară, începând cu aprilie 2017, încă din prima sesiune parlamentară. Aprobarea Codului economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017. Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenţia. În acest fel, ne povesteşte actualul Guvern, în Programul de guvernare, un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. De asemenea, Codul economic al României va reduce masiv numărul de taxe, astfel încât numărul taxelor nu va fi mai mare de 50. Constatăm, domnule ministru, că acest Cod, care ar trebui să înlocuiască toată legislaţia economică şi fiscală în vigoare, este în întârziere, dar acest Cod, conform Programului de guvernare, ar trebui să cuprindă reducerea masivă a numărului de taxe. Oare această întârziere ne oferă indicii cu privire la ce măsură intenţionaţi să renunţaţi pentru a...
Petru Gabriel Vlase Concluzionaţi, domnule deputat...
Eugen Tomac ... încadra în deficitul estimat, de 3%? Vă mulţumesc. Oricum, o veste bună, că vin turiştii mai mult în ţară. Am crezut că...
Petru Gabriel Vlase Mulţumim. (Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa solicită dreptul la replică.) Vă rog, domnule deputat, un minut. (Rumoare. Aplauze.)
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Salut fiii de securişti! (Rumoare.) Ştiu ăia, care sunt acolo şi aplaudă, la cine mă refer... Esop spunea că "limba este cel mai bun şi cel mai rău lucru din lume". Sigur că violenţele de limbaj sunt un lucru discutabil în Parlamentul României. Din păcate, violenţele de limbaj care vin din partea liberalilor şi din partea "copilaşilor" lui Băsescu, creatorul statului mafiot, nu sunt decât manifestarea lipsei de forţă intelectuală şi de argumente. În rest, pentru domnul Tomac, vreau să-i spun atât: şi eu sunt basarabean, numai că bunicul meu, senatorul Dobrovici-Bacalbaşa, a fost împuşcat de sovietici, iar el este servitorul lui Băsescu, creatorul statului mafiot. Să-ţi fie de bine, băiete! (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Vă rog. Grupul minorităţilor şi Grupul UDMR nu participă la dezbateri. Dau cuvântul domnului ministru Viorel Ştefan, 5 minute.
Viorel Ştefan Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Experienţa mea parlamentară m-a învăţat un lucru, la care ţin cu sfinţenie. Ştiu că un reprezentant al Executivului nu are dreptul să fie supărat pe cineva din Parlament. De aceea, eu nu sunt supărat nici pe cei care au folosit informaţii inexacte, nici pe cei care au folosit limbaj jignitor şi voi încerca să răspund tehnic, politicos, tuturor acestor chestiuni. E adevărat că noi ne comparăm cu anul 2016, când vorbim de evoluţiile economice, de evoluţiile bugetare. Şi, într-adevăr, e un an de referinţă, pentru că dacă anul trecut am absorbit zero fonduri europene, faptul că în primul trimestru au intrat doar 3 miliarde de lei, faţă de 22, cât e ţinta anuală, eu zic că e o realizare. Dacă mai adăugăm la acest lucru faptul că am preluat un portofoliu de programe pe fonduri europene, dintre care niciunul nu era acreditat, eu zic că e o realizare chiar importantă că am reuşit şi în aceste condiţii să absorbim 3 miliarde de lei, în primul trimestru. Dacă vorbim despre cifrele indicative, le-aş spune, nici măcar un preliminar nu pot să spun că putem vorbi, atunci când vorbim de execuţia la trimestrul I, pentru că vom şti pe 25 aprilie cifrele exacte, atunci vorbim de o colectare la nivel de 7,3% din PIB, adică egală cu indicele de colectare din anul 2016, cu precizarea că anul 2016, în trimestrul I, a avut nişte influenţe irepetabile. Deci comparaţia, dacă corectăm, ajustăm realizările de anul trecut, comparaţia este mult mai favorabilă trimestrului I, 2017. De asemenea, investiţii publice. Sigur, dacă n-ar fi fost un februarie cu viscol, cu Dunăre îngheţată, cu porturi închise, cu condiţii vitrege, probabil că am fi avut investiţii mai consistente şi în trimestrul I. De aceea, afirmaţia conform căreia cineva a tăiat fondurile de investiţii este incorectă. Nu s-au realizat investiţii din cauza unor condiţii pe care le ştim cu toţii. Şi nu noi le-am stabilit. Nici Guvernul măcar nu putea să preîntâmpine evoluţiile climatice. Oricum, să ştiţi că faţă de 3,8, cât s-au făcut investiţii în anul 2016, anul acesta noi o să ne realizăm ţinta de 4,84% din PIB. Dar despre acest lucru vom vorbi în a doua jumătate a anului, când, într-adevăr, vom avea şi statisticile necesare. Despre costul datoriei publice şi faptul că unele licitaţii nu au fost finalizate. Este incorect şi apreciez poziţia colegului de la USR care a vorbit despre acest lucru, numai că rugămintea mea este, atunci când face analiza, să o facă pe tot portofoliul de acţiuni care s-au întâmplat, şi nu să extragă din context câteva licitaţii şi să tragă concluzii cu caracter general. Pentru că eu vă informez că Guvernul are o strategie în temeiul căreia gestionează serviciul datoriei publice, o strategie care se bazează pe faptul că avem un buffer în trezorerie care ne permite să stabilim noi cât împrumutăm, şi la ce preţ împrumutăm, şi când împrumutăm. De aceea, unele licitaţii, unde nu ne atingem ţintele privind costul împrumutului, nu le adjudecăm, avem şi opţiunea să le anulăm. Nu trebuie să tragem concluzii din astfel de... aşa... şi dacă facem o analiză pe total, vedem că din cele 68 de miliarde, cât ne-am propus să împrumutăm anul acesta pentru finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice scadente, suntem în grafic, iar mâine, probabil, o să avem chiar veşti mult mai bune. Astăzi mă abţin să vorbesc, având în vedere că este în derulare o procedură de emisiune pe eurobonduri, pe care nu vreau s-o caracterizez în aceste condiţii. Despre recrutarea la CEC şi Eximbank. Stimaţi colegi, A fost o greşeală, o greşeală impardonabilă, faptul că la instituţiile de credit, care sunt guvernate de o legislaţie specifică sectorului bancar, pe o piaţă supravegheată, reglementată de Banca Naţională, s-a introdus al doilea sistem de guvernanţă, cel descris de Ordonanţa nr. 109 şi s-a ajuns la un blocaj, din cauza diferenţei de reglementare între cele două sisteme de guvernanţă. Nu putem să facem guvernare struţo-cămilă pe sistemul bancar. În materie de bănci nu e relevantă natura capitalului, relevantă este respectarea regulilor de guvernanţă a sistemelor bancare pe care le monitorizează Banca Naţională a României. De aceea, şi Fondul Monetar Internaţional, şi Comisia Europeană au observat acest lucru şi Fondul Monetar Internaţional ne-a lăsat chiar în raport o menţiune în acest sens, că ar fi bine să corectăm şi să aducem această instituţie de credit sub guvernanţa specifică băncilor şi să nu mai amestecăm cele două sisteme, că intrăm în blocaj. De aceea, nu este un proiect pe site pentru consultări, este chiar o ordonanţă adoptată de Guvern, prin care instituţiile de credit cu capital de stat au fost scoase de pe lista din Legea nr. 111 care aprobă Ordonanţa nr. 109 şi unde a fost introdusă din exces de zel, printr-un amendament, în Parlamentul anterior. Deci nici măcar Guvernul tehnocrat nu a apreciat că este necesar să se introducă acolo, dar în Parlament a fost un exces de zel care a făcut acest lucru. Noi l-am corectat. Sigur, Formularul 088 a fost scos, ştiţi foarte bine că a fost scos, dar vă rog să luaţi în calcul şi faptul că există o prevedere în Codul fiscal, care spune că cel care vrea să obţină cod de TVA trebuie să dea o declaraţie. Ceea ce nu era în regulă cu Formularul 088 - nu erau în regulă excesele pe care le reglementa acest formular. De aceea, dacă astăzi se dă o declaraţie în temeiul unei prevederi din Codul fiscal, nu este o chestiune care să-l deranjeze pe contribuabil. Un nou acord cu FMI? Nu ştiu pe ce se bazează această afirmaţie. Deci România beneficiază de încredere, o dovedesc agenţiile de rating, o dovedeşte interesul investitorilor pe piaţa financiară, nu avem niciun motiv, un acord cu Fondul Monetar Internaţional. Nevoia unui acord se naşte atunci când o ţară nu mai este credibilă în piaţă şi atunci, pentru a-şi recâştiga încrederea, vin alături de Fondul Monetar, cu expertiză, cu fonduri, cu ... aşa... şi o ajută să-şi recâştige încrederea. Or România este într-o poziţie foarte bună pe pieţe, nici vorbă de acord cu Fondul Monetar Internaţional. Nu există dezechilibre macro, nu există niciun motiv. Am auzit că leul se devalorizează, dar probabil afirmaţia a făcut-o cineva care nu s-a mai uitat pe un curs în ultimele săptămâni. Leul este pe un trend de apreciere, nicidecum de devalorizare, vă rog să... E foarte simplu, pe Internet ne uităm, rapid, vedem cum stăm acolo...
Ioan Munteanu Cam asta e!
Viorel Ştefan Cam asta... Aş vrea să mai vorbesc despre Codul economic, pentru că este păcat să se reţină faptul că nu s-a făcut nimic în materie. De aproape două luni de zile există colective de lucru mixte: Ministerul Finanţelor Publice cu reprezentanţi ai structurilor asociative, al Mediului de Afaceri care lucrează, este câte un colectiv pe fiecare capitol din Codul fiscal şi din Codul de procedură fiscală şi se lucrează împreună cu beneficiarii acestor reglementări şi se lucrează în spiritul ca până sau în cursul lunii aprilie să intrăm în Parlament cu proiectul. Deci noi ne-am angajat că în trimestrul I vom derula consultări cu reprezentanţii Mediului de Afaceri. Şi o facem... de două luni de zile. Şi acum, eu am plecat de la minister, dintr-o şedinţă cu reprezentanţii Coaliţiei pentru dezvoltare. Au rămas colegii mei şi probabil şi acum se lucrează, puteţi verifica... Vorbim de Legea prevenţiei care a fost... Legea prevenţiei este pusă de săptămâna trecută, cel puţin, pe site, pentru consultare. Deci afirmaţia conform căreia nu ne-am atins obiectivele la care ne-am angajat în trimestrul I nu are fundament. Preţuri de transfer? Vă amintesc că există chiar un termen, despre aceasta discutam cu cei din Coaliţia de dezvoltare, până în 25 martie trebuia să se facă dosarele pentru preţul de transfer. Deci există reglementare, există sistem de implementare, nu suntem în întârziere. N-aş vrea să dezvolt despre austeritate pentru că, din păcate, cine a pronunţat acest cuvânt aici a fost promotorul unei politici de austeritate derulată la un moment în care România nu avea nevoie de austeritate, în condiţii de criză, când toată Europa, toate ţările europene luau măsuri de stimulare economică pentru a ieşi din criză... Am avut noi o conducere care a luat măsuri de austeritate, austeritate care n-a făcut altceva decât să întârzie criza. Astăzi sunt foarte critici şi au învăţat ce înseamnă politici prociclice, dar austeritate în perioadă de criză este cea mai nenorocită politică prociclică. De aceea, astăzi avem decalaje pe care trebuie să le recuperăm. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule ministru. Am încheiat aici dezbaterile politice de astăzi. Vă invit să rămâneţi la şedinţa de interpelări. Domnule Predoiu, preluaţi...