27 martie 2017 – Dezbaterea Propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României (Pl-x 127/2017). ( rămasă pentru votul final. )

Petru Gabriel Vlase La 13 aveţi raportul suplimentar?

Eugen Nicolicea Da.

Petru Gabriel Vlase Da? 13. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României. Domnul Nicolicea, preşedintele Comisiei juridice.

Eugen Nicolicea Vă citesc raportul înlocuitor din data de astăzi asupra Propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. Potrivit prevederilor art. 150 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor a fost sesizată, în calitate de primă Cameră. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă, în 21 februarie 2017. Comisia pentru sănătate şi familie a avizat favorabil iniţiativa legislativă, prin avizul nr. 4C-8/77 din 22 februarie 2017. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri. Iniţiativa legislativă a cetăţenilor, intitulată "Lege de revizuire a Constituţiei României", are ca obiect de reglementare revizuirea Constituţie României, republicată, avându-se în vedere modificarea art. 48 alin. (1), în sensul stabilirii, la nivel constituţional, că familia se întemeiază pe "căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie" şi nu pe "căsătoria liber consimţită între soţi", aşa cum se prevede în prezent. Curtea Constituţională a constatat că iniţiativa legislativă de revizuire a Constituţiei este constituţională, în raport de prevederile art. 152 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu suprimă dreptul la căsătorie ori garanţii ale acestuia. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, expunerea de motive şi avizul Consiliului Legislativ, în şedinţa din 7 februarie 2017. Au fost prezenţi 23 de deputaţi, din 24. Cu majoritate de voturi au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. În şedinţa de astăzi s-a înlocuit raportul de data trecută cu un raport suplimentar, astfel că Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României a fost admisă, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1, iar amendamentul respins este redat în Anexa nr. 2. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor constituţionale. În consecinţă, Comisia juridică şi toate celelalte organisme de lucru ale Parlamentului au dat un aviz pozitiv pentru această revizuire a Constituţiei.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Márton Árpád.

Árpád-Francisc Márton Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Din start vă rog să nu mă opriţi! Aparent nu voi vorbi despre iniţiativa legislativă, dar voi vorbi în legătură cu această iniţiativă, despre o problemă destul de importantă. Iată-ne, după 2003, în prima situaţie când într-adevăr încercăm să dezbatem o iniţiativă de revizuire a Constituţiei. Procedural lucrurile au decurs în felul următor: Iniţiativa, după strângerea de semnături a fost depusă la Senat, a fost dezbătută în comisiile de specialitate - ei mai au şi o comisie constituţională, pe lângă Comisia juridică -, au depus un raport, l-au pus pe ordinea de zi din ultima şedinţă a legislaturii trecute, după care a urmat procedura alegerii şi validării noului Senat; după care, cineva s-a trezit că, de fapt, Camera Deputaţilor este prima Cameră. Ca atare, în plen, au anunţat faptul că această iniţiativă va fi trimisă la Camera Deputaţilor, care este prima Cameră. Este o interpretare eronată a Constituţiei din 2003. Pentru revizuirea Constituţiei nu avem prima sau a doua Cameră, avem doar Camere, chiar dacă, în articolul care vorbeşte despre modalitatea de revizuire a Constituţiei, art. 151 alin. (1), într-adevăr scrie: "Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi". Evident este ordinea în care cele două Camere sunt enumerate în toate articolele în care apar, ordinea în care deputaţii şi senatorii sunt enumeraţi în toate articolele în care apar şi mai avem şi un articol, 75, care în alin. (1) ne spune că "se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de lege..." şi sunt enumerate legile. Art. 151 n-o să-l găsiţi aici enumerat, mai ales că, mai la vale, se spune că "...toate celelalte legi se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră, Senatului". Ca atare, ar fi trebuit să deducem că Senatul este prima Cameră. Numai că această Constituţie a menţinut doar pentru revizuirea Constituţiei acea procedură dinainte de 2003, în care fiecare proiect de lege s-a dezbătut în prima Cameră, unde a fost depus proiectul, şi urma să fie dezbătut în cea de-a doua Cameră. A urmat o procedură de mediere pe care o s-o găsiţi mai la vale, în art. 151, şi în final, o procedură în care cele două Camere împreună decid asupra textului iniţial. De ce am intervenit la această dezbatere? Pentru că e prima dată când avem o revizuire a Constituţiei. Ceea ce facem noi - şi eu n-am fost de acord să adoptăm această interpretare în Comisia noastră juridică - s-ar putea considera un precedent care nu rezultă din Constituţie. Că, dacă a venit la noi, am dezbătut... În final, nici nu este interzis, numai trebuie să avertizez: nu suntem prima Cameră sesizată! Că în procedura normală prima Cameră sesizată nu este cea decizională; cea de-a doua este decizională. Ca atare, indiferent în care Cameră se dezbate prima dată această iniţiativă sau eventual şi Senatul putea să dezbată chiar astăzi această iniţiativă, indiferent, trebuie să avem în vedere două elemente importante: 1. Nu avem Cameră decizională, deci avem procedură de mediere, în ipostaza în care avem două texte diferite; 2. În fiecare Cameră se votează cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor şi, dacă au texte divergente, chiar de o virgulă, se votează cu trei pătrimi în Camere reunite. Evident că şi la votul final trebuie să avem această vedere. Nu este o lege organică, este o lege constituţională care se votează cu două treimi. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Petru Gabriel Vlase Domnul Gheorghe Andrei.

Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând vreau să-i felicit pe toţi cei aproape trei milioane şi jumătate de români care au semnat această iniţiativă cetăţenească de revizuire a Constituţiei; este prima dată după decembrie 1989 când se realizează acest lucru. Avem de-a face cu o formă de expresie a principiului suveranităţii poporului, iar noi, ca Parlament, ca reprezentanţi ai naţiunii şi societăţii, avem obligaţia morală de a duce la îndeplinire acest referendum, iar fiecare cetăţean român să voteze în funcţie de ceea ce crede şi ceea ce consideră, conform propriei sale conştiinţe. Valorile familiei sunt fundamentale pentru societatea românească. În tot acest demers am văzut susţinerea pe care au avut-o toate cultele religioase din această ţară, iar eu, ca unul care susţin familia creştină, mi se pare un moment de referinţă pentru România. În ultima perioadă valorile fundamentale, valorile morale, valori identitare ale societăţii în care trăim - şi nu mă refer doar la România - sunt tot mai atacate peste tot pe glob. Familia a devenit o ţintă. Relativizarea moralei are drept principal obiectiv relativizarea familiei, iar acest demers presupune apărarea familiei şi a întregii legislaţii şi a tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti care se cuvin tuturor persoanelor care convieţuiesc în familii. Bineînţeles, nu se restrânge absolut niciun drept. Am văzut întreaga propagandă care s-a tot desfăşurat pe canalele media, puteţi să analizaţi şi Constituţia României, puteţi să analizaţi şi declaraţiile Comisiei de la Veneţia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nu avem de-a face cu nicio restrângere de legislaţie. Avem de-a face cu o clarificare a legislaţiei şi cu o întărire a ceea ce reprezintă familia în România. De aceea, eu, personal, voi vota pentru această formă, forma propusă de Coaliţia pentru familie, şi sper că şi colegii mei, atât din PNL, dar şi dumneavoastră, ceilalţi, din PSD, PMP, UDMR, ALDE şi Grupul minorităţilor veţi vota aşa. Pentru că acestea sunt valori care ne depăşesc, sunt valori care ţin de morală, de tradiţie, de cultură şi de biserică, şi de fundamentele civilizaţiei europene în care trăim astăzi. Disoluţia familiei înseamnă şi disoluţia noastră ca oameni, disoluţia comunităţii, disoluţia naţiunii. De aceea, în aceste momente în care familia este tot mai atacată pe toate căile - şi avem nevoie de apărarea ei prin toate pârghiile legislative şi juridice pe care le avem - eu, personal, ca deputat al Partidului Naţional Liberal, vă invit pe toţi să votaţi acest amendament de modificare a Constituţiei, aşa cum a fost el propus de Coaliţia pentru familie şi aşa cum a ieşit el din Comisia juridică, unde vedem că a primit o rezoluţie de adoptare. Sper că fiecare dintre noi va judeca şi sper că indiferent că suntem liberali, că suntem socialişti, conservatori, creştin-democraţi, vom alege în consecinţă de cauză şi vom ţine cont de ceea ce ne-au cerut românii. Pentru că acest referendum este o dovadă de democraţie, o dovadă de civilizaţie şi o dovadă că valorile creştine încă mai înseamnă ceva în România de astăzi. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Petru Gabriel Vlase Domnul Ardelean.

Ben-Oni Ardelean Vă mulţumesc foarte mult. Fac şi eu apel, pe această cale, la a menţine ceea ce avem stipulat în Codul civil. Deseori s-a vorbit, vizavi de această chestiune, ca fiind o interzicere a ceva sau luptă împotriva a ceva. Cert este că, în momentul de faţă, nu avem o luptă împotriva cuiva, ci avem un vot pentru. Un vot pentru o iniţiativă cetăţenească care, iată, s-a dovedit a fi una foarte puternic susţinută. În momentul în care ai peste trei milioane de semnături - o lucrare impecabilă pe care trebuie s-o felicit - şi în acelaşi timp cred că este un moment crucial în care trebuie să spunem lucrurilor pe nume, adică suntem sau nu suntem? Ne păstrăm identitatea sau cedăm în faţa presiunilor externe? Unele dintre ele care sunt mai vocale, vizavi de altele, care sunt mai puţin vocale. În acest moment cred că ceea ce trebuie să definim foarte clar este cine suntem noi, iar acest vot pentru acest amendament la Constituţie nu este nimic altceva decât o certificare a faptului că într-adevăr avem coloană vertebrală şi că putem să susţinem identitatea noastră, dincolo de orice fel de ingerinţe care sunt venite din diverse sfere, repet, mai mult vocale. Pentru că ceea ce cred că trebuie să susţinem în România astăzi este că 98% din populaţia ţării se declară a fi creştină. Şi cred că acest cuvânt, al identităţii creştine, trebuie să ne definească şi pe noi, parlamentari de toate culorile politice. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Petru Gabriel Vlase Domnul Iordache.

Florin Iordache Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Eu am venit să exprim un punct de vedere al Grupului PSD. Deci Grupul PSD va susţine această iniţiativă pentru că, din punctul nostru de vedere, această clarificare în Constituţie este bine-venită. Din 2003, atunci când a fost elaborată actuala Constituţie, s-a schimbat şi Legea referendumului, dumneavoastră ştiţi, cu acel prag de 30%, din care 25%... Să revin la iniţiativă. Într-adevăr, domnul Márton, pe procedură, are dreptate. S-a depus la Senat, în vechea legislatură, s-a discutat acolo la Comisia de constituţionalitate, Biroul permanent actual ne-a repartizat-o, la Comisia juridică, au fost dezbateri. Şi, pentru a încheia, vreau să reafirm faptul că Grupul PSD, mâine, la votul final, va susţine, în integralitate, această iniţiativă. Nu discutăm de primă Cameră sau a doua Cameră, trebuie adoptată această iniţiativă cu două treimi. Asta înseamnă 219 voturi pentru. În condiţiile în care între forma adoptată de noi şi forma adoptată de Senat sunt diferenţe, atunci trebuie, într-un plen reunit, în urma unei comisii de mediere, adoptată cu trei pătrimi. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnul Simionca.

Ionuţ Simionca Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară va susţine această iniţiativă. Eu, personal, cu toate că am trăit în Statele Unite peste 10 ani şi oamenii văd democraţia altfel, cred că trebuie să ne păstrăm valorile creştin-ortodoxe şi cred că familia este formată dintr-un bărbat şi o femeie; clar şi răspicat. Mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Domnul... apăsaţi, domnule deputat, păi... Vă rog, poftiţi la microfon. Poftiţi, vă rog.

Varujan Vosganian Vă rog să mă iertaţi, dar e greu, după atâta vreme de Senat, să mă obişnuiesc. Dar vă promit că am să fiu un deputat destoinic. Stimaţi colegi, În primul rând, aş vrea să exprim, din partea Grupului parlamentar al ALDE, susţinerea pentru această propunere de revizuire a Constituţiei. Am luat însă cuvântul pentru a adăuga unele nuanţe la cele spuse de colegii mei. Aş vrea să convingem opinia publică de faptul că această opţiune a noastră nu este îndreptată împotriva nimănui. Faptul că eu cred că într-o familie un copil trebuie să-i spună unuia dintre părinţi "mamă" şi celuilalt "tată" face parte din educaţia mea. Faptul că eu cred că şansa de reîmprospătare, de revigorare a poporului român stă în familia care procreează şi care îşi educă odraslele în spiritul valorilor tradiţionale şi al năzuinţelor, face parte din destinul meu de român şi cred eu că face parte din trăinicia noastră, ca naţiune. În acelaşi timp, faptul că noi omagiem spiritul duios al maternităţii şi cel protector al paternităţii nu este îndreptat împotriva nimănui. Noi nu încercăm să îngrădim drepturile nimănui şi fiecare poate să-şi ducă viaţa aşa cum doreşte. Credem însă că familia este o instituţie fundamentală a poporului român şi, în fundamentele poporului român, familia trebuie definită în acest fel. Acesta este mesajul nostru care este în acelaşi timp un mesaj tradiţionalist, dar un mesaj care priveşte către viitorul acestei naţiuni, dar în acelaşi timp şi un mesaj de toleranţă. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Mai sunt intervenţii de ordin general? Nu. Domnul Nicolicea, procedură.

Eugen Nicolicea Domnul Márton Árpád a explicat corect. Enumerarea ordinii Camerelor se referă doar la legile obişnuite, nu la legile care vizează revizuirea Constituţiei. De asemenea, în momentul în care, aşa cum s-a spus, există diferenţe, măcar de o virgulă, între cele două Camere, se face o comisie de mediere. Şi dacă nici acolo nu se ajunge la o soluţie unanim acceptată, se va dezbate în plenul reunit, se va vota cu trei pătrimi. Abia după aceea, poporul îşi va exprima suveranitatea, pentru că este un referendum decizional, diferenţă majoră faţă de referendumul consultativ, unde rezultatul este opţional, este consultativ. Deci este pentru prima dată, după revizuirea Constituţiei, când poporul îşi va exprima suveranitatea, altfel decât prin încercare de demitere a unui preşedinte. În rest, felicit pe toată lumea, am văzut atmosferă pro revizuire, în acest sens, de aceasta depinde faptul că putem să ştim ce suntem sau ce vom fi: nimic fără Dumnezeu! (Aplauze.)

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. La amendamente admise... respinse, dacă sunt intervenţii? Domnul Andronache.

Gabriel Andronache Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În primul rând, o chestiune de procedură. Vă rog să observaţi că este ora 17,14. Programul de lucru aprobat era până la ora 17,00, aşa că vă rog să precizaţi dacă continuăm dezbaterea sau ne oprim aici.

Petru Gabriel Vlase Domnule deputat, La ora 17 fără 5 sau mai corect 16,55, am început dezbaterea acestei legi. Voiaţi s-o opresc la... în pline dezbateri generale?

Gabriel Andronache Procedura aşa spune, Regulamentul.

Petru Gabriel Vlase Am înţeles. Vă rog, continuaţi cu amendamentul, îmi asum eu această eroare.

Gabriel Andronache În regulă.

Petru Gabriel Vlase OK.

Gabriel Andronache Da. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Voi prezenta amendamentul cuprins în Anexa nr. 2 - amendamente respinse, cu precizarea că acest amendament are sprijinul politic al Partidului Naţional Liberal. Amendamentul este următorul: "Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului prin măsuri economice şi sociale, inclusiv prin încheierea căsătoriei. Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, având la bază egalitatea între soţi, dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor". Am depus acest amendament, stimaţi colegi, pentru că eu am dreptul să vorbesc despre această chestiune. Şi am dreptul să vorbesc despre această chestiune pentru că am fost unul din cei 3 membri ai Comisiei de elaborare a Codului civil, care a semnat amendamentul de introducere în Codul civil a acestei reglementări, anume: căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Dar în dezbaterile lungi din Comisia de elaborare a Codului civil s-a spus foarte clar că norma aceasta rămâne la nivel de lege organică. Niciodată - şi acesta a fost cuvântul - în cadrul dezbaterilor din Comisia de elaborare a Codului civil, această normă nu va fi constituţionalizată, tocmai pentru a nu afecta drepturile şi libertăţile altora. Iată însă că ceea ce am discutat acum câţiva ani în Comisia de elaborare a Codului civil astăzi vine şi se încalcă. Am deschis atunci cumva Cutia Pandorei - stau şi mă întreb - atâta vreme cât înţelegerea politică a fost aceea de a adopta la acel moment acel amendament, şi de a rămâne doar în legislaţie de nivel organic, şi de a nu aduce în Constituţie această chestiune? Este o întrebare la care trebuie să răspundem. În mod evident că, prin constituţionalizare, vom încălca drepturi fundamentale ale unor cetăţeni. Este evident că excludeţi filiaţia din Constituţie. Este evident că mama care îşi creşte copilul nu va mai fi protejată de o normă constituţională prin modul în care încercaţi acum să reglementaţi. De aceea, cred că textul, aşa cum este propus, este o greşeală. Şi totodată mai sunt multe alte aspecte de discutat pe acest amendament. Uitaţi-vă, vă rog frumos, în Carta Fundamentală a Drepturilor Omului, cartă fundamentală care este parte a Tratatului de la Lisabona. În această cartă, la art. 9, dreptul la căsătorie este distinct de dreptul la familie. A include noţiunea de familie în noţiunea de căsătorie, vă repet, este o greşeală. Şi, din perspectiva aceasta, am considerat că un astfel de amendament, aşa cum l-am elaborat noi, şi anume, de a aduce textul şi de a-l raporta la denumirea acestui art. 48 - vă reamintesc, denumirea art. 48 este "Familia", nu "Căsătoria", forma pe care v-o propunem este cea corectă, aceea de a spune că statul ocroteşte familia, inclusiv prin căsătorie. Căsătorie definită, în amendamentul pe care vi-l propunem, ca fiind "uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie." Despre asta este vorba în amendament. Şi nu uitaţi un lucru, vă spun de pe acum. S-a vorbit despre faptul că ar fi falsă afirmaţia că se urmăreşte restrângerea unor drepturi. Eu cred că aceasta este doar prima încercare. Scopul final, după părerea mea - bineînţeles, este doar părerea mea - este de a se ajunge la restrângerea drepturilor fundamentale ale femeii în România. Vă mulţumesc mult. Şi vă rog să supuneţi la vot acest amendament.

Petru Gabriel Vlase Vot, vă rog. 18 voturi pentru, 96 împotrivă, 8 abţineri, 2 colegi care n-au votat. Amendamentul a rămas la fel, respins. Alte... la amendamente dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt. Legea merge la votul final, în această formă. Şedinţa consacrată dezbaterilor a luat sfârşit. Urmează şedinţa consacrată interpelărilor.