Nicolae-Liviu Dragnea La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbaterea Raportului comun al Comisiilor pentru buget din Senat şi Camera Deputaţilor cu privire la ancheta parlamentară pentru verificarea condiţiilor în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat, din lunile august şi noiembrie 2016, de către Guvernul României. Raportul comun a fost distribuit şi afişat pe site-urile celor două Camere ale Parlamentului. Pentru dezbaterea acestui raport, Birourile permanente ale celor două Camere şi liderii grupurilor parlamentare propun următoarele: Pentru grupurile parlamentare din Cameră şi Senat se alocă timp maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare parlamentar, după cum urmează: Total 38 de minute. Dacă sunt obiecţii. Aş vrea să fac eu o obiecţie. Nu ştiu dacă e foarte uzual... Eu nu-mi dau seama ce intervenţie poate avea cineva într-un minut. Am înţeles acest algoritm şi vreau să vă supun votului dumneavoastră să nu fie mai puţin de 3 minute nicio intervenţie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? (Discuţii la prezidiu.) Două voturi împotrivă? Unu? De la prezidiu : Două, două.
Nicolae-Liviu Dragnea Două. Deci cu două voturi... doar cu două voturi împotrivă propunerea a fost adoptată. Deci intervalele alocate grupurilor sunt următoarele: Vă mulţumesc. Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele senatorilor şi deputaţilor înscrişi la cuvânt pentru dezbateri. În continuare, dau cuvântul... Între cei doi preşedinţi de comisii, care prezintă raportul care este comun? (Discuţii la prezidiu.) Domnul senator Viorel Arcaş pentru a prezenta raportul comun.
Nicolae-Liviu Dragnea Vă mulţumesc. Trecem la dezbateri. Dau cuvântul domnului deputat Leonardo Badea, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.
Leonardo Badea Mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Discutăm astăzi despre ancheta parlamentară efectuată de Comisiile reunite pentru buget, finanţe pentru verificarea condiţiilor în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat, în lunile august şi noiembrie 2016, de către Guvernul României. S-au făcut audieri, a existat dezbatere, s-au spus puncte de vedere, au fost păreri contradictorii. În analiza noastră, însă, trebuie să plecăm de la cifre, pentru a respecta statutul nostru, fiindcă suntem economişti şi nu trebuie să cedăm tentaţiei de a confirma ideea conform căreia, economiştii care influenţează sau interpretează economia sunt asemenea meteorologilor care influenţează sau interpretează vremea. Astfel, aş dori să subliniez opt puncte importante ale anchetei parlamentare, pornind de la cifre. Primul punct, referitor la ecartul negativ în execuţia bugetară de peste 10 miliarde de lei. Comisia a constatat că, în luna decembrie 2016, deficitul bugetar s-a majorat la 18,3 miliarde de lei, de la 5,5 miliarde de lei în luna noiembrie 2016. Vorbim, aşadar, de un plus de datorie publică realizată într-o singură lună de peste 10 miliarde de lei şi, ca să fim exacţi, de 12,8 miliarde de lei, adică aproape 100 de milioane de euro datorie publică suplimentară în fiecare zi a lunii decembrie. Repet, în fiecare zi a lunii decembrie. Celor care vor să exprime păreri că nu este nicio diferenţă într-o execuţie bugetară programată să se încadreze în ţinta de deficit bugetar şi o execuţie care să se încadreze în ţinta de deficit bugetar prin afectarea investiţiilor le sugerez să-şi menţină acest gând. De asemenea, ar fi foarte important să se verifice modul în care s-au consumat aceşti bani din punct de vedere al respectării legislaţiei achiziţiilor publice. În al doilea rând, este cel mai mare rezultat negativ - dacă putem spune aşa - al bugetului înregistrat într-o singură lună vreodată, minus 12,8 miliarde de lei doar în luna decembrie, în condiţiile în care economia a crescut cu 4,9% în anul 2016. Vorbim de mai mult de triplarea deficitului bugetar într-o singură lună, de la 0,71% la 2,4%. Spre comparaţie, în decembrie anul 2009, an în care economia a scăzut cu 7,1%, deficitul bugetar s-a majorat cu mai puţin de 7 miliarde de lei. Acum, cu o creştere economică de 4,9% deficitul bugetar s-a majorat aproape dublu, cu 12, 8 miliarde de lei. În al treilea rând, veniturile programate pentru anul 2016 au fost de 235,36 miliarde de lei, iar veniturile realizate de 223,72 miliarde de lei, cu 11,64 miliarde de lei mai puţin. Această nerealizare a veniturilor de peste 11 miliarde de lei - atenţie! - neevidenţiată în buget nici la rectificarea din 23 noiembrie, s-a încercat a fi astupată prin tăierea de cheltuieli, respectiv renunţarea la efectuarea unor cheltuieli de investiţii. Veniturile bugetului general consolidat au scăzut la cel mai mic nivel înregistrat vreodată, respectiv 29,49% din PIB, conform constatărilor Curţii de Conturi. Ca urmare, datoria publică pe întregul an s-a majorat de la 315,9 miliarde de lei în 2015 până la 339,6 miliarde de lei în anul 2016, adică cu 24 miliarde de lei într-un singur an în plus. Într-un an cu creştere economică de 4,9%, stimaţi colegi, datoria publică s-a majorat cu 7,5%. În al patrulea rând, în mod cert tot de răspunderea ministerială ţine şi prima rectificare bugetară din vară, deşi existau pe primele şase luni nerealizări de 831 de milioane de lei venituri nefiscale, estimarea veniturilor pentru întregul an a avut în vedere venituri suplimentare de 1,5 miliarde de lei. Pe ansamblu, minusul din veniturile provenite din execuţie la 30 iunie 2016 era de minus 4,7 miliarde de lei şi într-un mod care nu a fost explicat, Guvernul a stabilit o rectificare bugetară pozitivă, respectiv a prognozat venituri bugetare suplimentare de 4,2 miliarde de lei, stabilind la jumătatea anului o sarcină suplimentară pe venituri de 8,9 miliarde, care nu s-au realizat. În al cincilea rând, un lucru extrem de important l-a constatat Curtea de Conturi în cazul veniturilor nefiscale. Ministerul Finanţelor Publice a publicat în tabelul sinoptic, conţinând execuţia veniturilor bugetului general consolidat, un nivel de nerealizare a veniturilor nefiscale de 1,26 miliarde de lei, iar, pe de altă parte, folosind metodologii diferite de calcul şi de evidenţiere în interpretare, pentru a se justifica anumite decizii, se susţine că pentru acelaşi indicator se înregistrează un nivel suplimentar de încasare de 0,7 miliarde de lei. În al şaselea rând, referitor la fondurile europene. La momentul la care a fost învestit, Guvernul Cioloş şi-a asumat în spaţiul public o măsură care venea din trecut, şi anume: reducerea TVA-ului de la 24% la 20%. Şi a specificat faptul că nu vor fi efecte negative la nivelul bugetului, întrucât acest lucru va fi compensat prin absorbţia de fonduri europene. Din păcate, a eşuat lamentabil. Însă nu e vorba doar de acest eşec costisitor pe care noi toţi îl constatăm, ci şi de faptul că, în mod deliberat, a cosmetizat execuţia bugetară până în luna noiembrie, estimând venituri suplimentare de peste 10 miliarde de lei din fonduri europene într-o singură lună, prin rectificarea din 23 noiembrie. Argumentele prezentate în faţa comisiilor cum că: "Diferenţa mare de venituri nerealizate provenite de la fondurile europene, deoarece a existat o speranţă a ministerelor, care derulează proiecte cu fonduri europene, că vor avea astfel mai multe cheltuieli nu poate fi luată în considerare, întrucât, dacă, în primele 11 luni ale anului, ai consemnat în buget doar 4 miliarde de lei din fonduri europene, circa 75 de milioane de euro pe lună..." Niciun optimism nu te poate face să estimezi pentru cea de-a douăsprezecea lună venituri lunare de 2,2 miliarde de euro. Niciun optimist nu poate să facă acest lucru. În mod evident, este o cosmetizare premeditată în scopul rectificării bugetare din 23 noiembrie, probabil, pentru ca, pe baza unor venituri care era clar că nu se vor realiza, să se creeze un cadru pentru realizarea unor cheltuieli suplimentare în decembrie 2016. În al şaptelea rând, investiţiile nerealizate, dar programate în buget au fost de 4,52 miliarde de lei. Din bugetul de stat au fost realizate doar circa 80% din investiţiile programate, iar din cele programate din alte surse de finanţare nerealizarea a fost de 86,51%, în principal, din fonduri europene nerambursabile. Proiecte de 3,29 miliarde de lei nu au fost realizate, deşi aveau ca sursă fonduri europene nerambursabile, iar totalul investiţiilor nerealizate a fost de 6,77 miliarde de lei. În al optulea rând, Consiliul Fiscal a evidenţiat pentru anul 2016 o deviaţie majoră de la obiectivul pe termen mediu, aşa-numitul deficit bugetar structural. Acest lucru este o veste proastă şi pentru Ministerul Finanţelor actual, care se va confrunta cu efectele acestei deviaţii produse în anul 2016, prin care România riscă să intre din braţul preventiv al noii guvernanţe fiscal-europene în cel corectiv. Repet, în urma evoluţiilor economice din 2016 şi nu a celor din 2017. Dragi colegi, Concluzia este fără echivoc. În termeni de datorie publică, la nivelul anului 2016, efectul negativ al politicii bugetare este de peste 10 miliarde de lei. Analiza comisiilor reunite arată fără vreun dubiu că, prin cele două rectificări bugetare, şi mai ales prin cea din 23 noiembrie, Guvernul Cioloş a planificat să cosmetizeze în raportarea datelor şi în execuţia bugetară, fiindcă rectificările bugetare trebuiau să fie negative. Deşi au avut informaţii în timp real că economia creşte peste aşteptări şi nu vor reuşi să realizeze la bugetul de stat veniturile prognozate chiar în aceste condiţii, au ales să ascundă acest lucru până în ultimul moment. Rezultatul: la finalul anului o datorie publică mai mare cu 24 de miliarde de lei, în condiţiile în care economia a crescut cu 4,9% şi un eşec fantastic în privinţa absorbţiei de fonduri europene. Şi, toate aceste lucruri se constată pornind doar de la cifre şi de la raportări. Vă mulţumesc.
Nicolae-Liviu Dragnea Vă mulţumesc. Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, are cuvântul domnul senator Florin Cîţu.
Nicolae-Liviu Dragnea Partidul Naţional Liberal mai are 2 minute şi 7 secunde. Mai doreşte cineva să continue aceste...? E suficient. Vă mulţumesc mult. În continuare, Grupurile parlamentare ale USR au un timp alocat de 4 minute. Doamna Paula Cosette Chichirău.
Cosette-Paula Chichirău Dragi colegi, Acest raport a fost scris cu intenţia de a crea confuzie între diversele tipuri de venituri şi cheltuieli din bugetul general consolidat. Întrebările cu care a început această anchetă repetă obsesiv sintagma "veniturile totale", pentru că nu vrea să facă diferenţa între veniturile fiscale şi nefiscale ale statului român şi fondurile europene. Dar între aceste fonduri există o diferenţă fundamentală. Statul român are la dispoziţie propriile fonduri, din care poate finanţa salariile publice, pensiile publice, precum şi investiţiile derulate din fonduri publice, dar nu poate cheltui fondurile europene cum vrea. Acestea din urmă nu sunt cheltuite per se , ci ele sunt decontate. Indiferent de prognoză, veniturile din fonduri europene sunt înregistrate numai atunci când se realizează cheltuielile. Se face o cheltuială pe un proiect, se trimite factura, se înregistrează venitul. Rezultatul - deficit zero. Nu se poate realiza deficit pe fonduri europene. Dacă statul presupune că va încasa 100 de miliarde de lei din fonduri europene, dar încasează doar 10 miliarde, asta nu are consecinţe catastrofale, pentru că oricum nu a putut cheltui restul de 90 de miliarde. Situaţia este cu totul alta pentru fondurile normale fiscale şi nefiscale ale statului român. Dacă statul presupune că va încasa 500 de miliarde de lei din fonduri proprii, din impozite, taxe, accize, dar încasează doar 400 de miliarde, asta poate avea consecinţe catastrofale pentru că statul va fi cheltuit cei 500 de miliarde, rămânând să acopere restul de 100 din datorie publică. În execuţie, realizarea veniturilor fiscale şi nefiscale este atent monitorizată deoarece nerealizarea ar impune corecţia cheltuielilor cu salariile, pensiile şi investiţiile. De aceea, este foarte surprinzător că raportul ANAF nu este prezent în acest raport pe care l-aţi prezentat dumneavoastră aici. Audierea ANAF a fost, de altfel, singura audiere de la care presa a fost dată afară din sală, prin votul majoritar PSD-ALDE. Nu ştiu ce era aşa secret, de aceea eu vă citez din stenograma şedinţei de audiere a ANAF din data de 18 ianuarie 2017, care spune aşa: "Programul în sarcina ANAF-ului, cumulat la 7 luni, potrivit Legii bugetare iniţiale, a fost de 115 miliarde de lei, nivelul realizărilor a fost de 116,9 miliarde de lei, gradul de realizare fiind 101,4%". În acest moment, la 7 luni, ANAF-ul avea o depăşire de program faţă de legea bugetară iniţială de 1 570 000 000. Mergând la a doua perioadă, veniturile programate pentru ANAF pentru august-noiembrie 2016 au fost de 66,1 miliarde de lei. Realizările au fost de 66,8 miliarde, gradul de realizare al programului pe această perioadă a fost de 101%, un plus de 658 de milioane de lei. Dacă facem o comparaţie la 11 luni, luând în considerare programul pe prima lege bugetară şi programul pe a doua lege bugetară, avem un cumulat la 11 luni care este următorul: program - 181,5 miliarde, realizări - 183,7 miliarde, nivel de realizare - 101,7% şi un plus de venituri colectate, faţă de cele două legi bugetare, de 2 228 000 000. În al doilea rând, cu privire la deficitul bugetar. Politica bugetară de anul trecut a avut ca efect un deficit de 2,4% din PIB, sub ţinta de 2,8% iniţială şi, clar, mult sub 3%. Afirmaţia din raport - cum că anumite investiţii nu s-au realizat pentru a menţine deficitul sub 3% - este falsă... (Discuţii în sală). Avem dublu de voturi pentru... decât UDMR, nu?
Nicolae-Liviu Dragnea Este un vot în plen care a stabilit timpii. Dumneavoastră aţi fost împotrivă...
Cosette-Paula Chichirău 30 de secunde?
Nicolae-Liviu Dragnea Poftiţi?
Cosette-Paula Chichirău 30 de secunde.
Nicolae-Liviu Dragnea 30 de secunde. Din sală : Îţi dau colegii de la PNL.
Cosette-Paula Chichirău Două minute de la PNL?
Nicolae-Liviu Dragnea Vă rog, aveţi 30 de secunde. A început să curgă timpul.
Cosette-Paula Chichirău 30 de secunde. Miza reală a acestei anchete a fost de a crea falsa impresie a unui precedent. PSD ştie că nu-şi poate îndeplini programul de guvernare fantezist şi emite un raport fals, pe care să se poată baza la vară, când rămâne fără bani şi este forţat să facă rectificări negative. În mod evident, Grupul parlamentar al USR respinge acest raport şi îl consideră tendenţios şi periculos pentru România. (Aplauze.)
Nicolae-Liviu Dragnea Din partea Grupurilor parlamentare ale ALDE, timp alocat - 3 minute, domnul deputat Remus Borza.
Remus-Adrian Borza Domnule preşedinte, Dragi colegi, Sigur, pot să fiu de acord cu colegii din opoziţie că, probabil, nu am fi avut nevoie de această anchetă parlamentară care, sigur, cred şi eu că a fost inutilă, dar nu pot să fiu de acord cu ei în încercarea de a cosmetiza, de a denatura o realitate care este incontestabilă, în încercarea dânşilor de a prezenta de o manieră triumfalistă faptele de arme şi de vitejie ale Guvernului Cioloş. Realitatea este... şi încerc, foarte concis şi în cifre, să o spun. Legea nr. 339 din 22 decembrie 2015, care a aprobat bugetul de stat pe 2016, estima venituri bugetare de 254 de miliarde de lei. Atenţie, 254 de miliarde de lei! Din care: 22 de miliarde de lei - fonduri europene, 232 de miliarde de lei ar fi venituri doar din impozite şi taxe colectate de către stat. Acum, ştim că din fonduri europene, din cele 22 de miliarde de lei estimate, au reuşit anul trecut performanţa de a aduce în ţară 1,3 miliarde de lei pe exerciţiul financiar 2007 - 2013 şi zero fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014 - 2020. Din cele 232 de miliarde de lei venituri colectate din intern au reuşit 222 de miliarde, adică fix cu 11 miliarde de lei mai puţin. Mai puţin, tot cu 10 miliarde de lei, decât a reuşit Guvernul Ponta în 2015, la un PIB cu 48 de miliarde de lei mai mic. PIB-ul României în 2015 a fost de 710 miliarde de lei şi, în 2016, după cum deja ştiţi, 758 de miliarde de lei. Aşa cum spunea şi preşedintele Comisiei de buget finanţe din Camera Deputaţilor, avem cel mai mic grad de colectare din ultimii 10 ani în 2016, de 29,4%, faţă de 2015, 32,9%, la un PIB, după cum vă spuneam, cu 48 de miliarde de lei mai mic. În ceea ce priveşte investiţiile, la fel, Legea bugetului de stat nr. 339 a angajat investiţii de 39 de miliarde de lei, realizat - 18 miliarde de lei, cu 11 miliarde de lei mai puţin decât Guvernul Ponta în 2015. Nu putem accepta la infinit o creştere economică doar pe consum pentru că ne va fi fatală. Sigur că ne umflăm în pene şi cu mândrie patriotică raportăm 4,8 creştere economică în 2016, dar ea este fundamentată exclusiv şi preponderent pe consum. Istoria se repetă şi, din păcate, nu învăţăm nimic din greşelile trecute, trecutului. La fel s-a întâmplat şi în 2006, 2007, 2008, când am crescut artificial pe consum şi unde am ajuns în 2009, 2010? La tăiat de salarii la categorii întregi! Investiţiile sunt cele care pot să dea o creştere sustenabilă, o creştere sănătoasă economiei româneşti şi nu consumul. Şi, am sacrificat anul trecut investiţiile pentru consum şi am crescut de la 1,4% deficit bugetar în 2015 la 2,6 în 2016. În Guvernarea Ponta, asta, hulită de o anumită parte a Parlamentului României, să nu uităm: 2014 - 1,5%, 2015 - 1,4%...
Nicolae-Liviu Dragnea 30 de secunde, îmi pare rău!
Remus-Adrian Borza Da. Să dau satisfacţie şi opoziţiei. Despre morţi numai de bine! Pe mine mă îngrijorează mai mult ceea ce o să facă Guvernul Grindeanu decât ceea ce a făcut Guvernul Cioloş, că asta ştim. Şi noi am pornit cu stângul în 2017, cu 24% colectare mai mică la TVA. ANAF-ul, într-adevăr, trebuie să-şi tureze motoarele. Este o instituţie anacronică, care trebuie reformată din temelii. Dar, la fel, şi Guvernul Cioloş a avut 40% neîncasare pe TVA. Doar 11 miliarde de euro din 19 miliarde de euro. Practic, ne confruntăm cu cea mai mare evaziune la TVA din ultimii 20 de ani... (Aplauze.)
Nicolae-Liviu Dragnea Îmi pare rău! A fost un vot! În continuare, invit la microfon, din partea Grupurilor parlamentare ale PMP, timp alocat - 3 minute, pe domnul senator Traian Băsescu.
Nicolae-Liviu Dragnea Mai aveţi 30 de secunde, dacă doriţi, domnule preşedinte.
Nicolae-Liviu Dragnea Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Varujan Pambuccian.
Varujan Pambuccian Mulţumesc, domnule preşedinte. Doar pentru un anunţ, pentru că sunt foarte mulţi colegi noi în Parlamentul acesta. Acum trei legislaturi, grupul nostru parlamentar a luat o decizie: că nu v-a participa la nicio comisie de anchetă şi, în consecinţă, nici nu va vota rapoarte de comisii de anchetă. Decizia aceasta a avut două motive. Primul este legat de faptul că instituţia comisiei de anchetă în România este extrem de slab creionată, este o formă care nu duce nicăieri, nu are consecinţe. Iar al doilea motiv este că în toate situaţiile de până acum, pe care le-am văzut, comisiile de anchetă au fost folosite ca instituţii de luptă politică. Ele fiind forme fără fond, este normal atunci să şi..., fără fond în sensul de lipsite de orice consecinţă, este normal atunci ca singura lor consecinţă să fie una pur mediatică. Având în vedere aceste două motive, nici în această legislatură nu vom participa, până când nu se va schimba ideea de comisie de anchetă. Până când o asemenea instituţie nu va fi construită altfel, nu vom participa la comisii de anchetă şi nu vom vota rapoarte de comisii de anchetă. Vă mulţumesc.
Nicolae-Liviu Dragnea Vă mulţumesc şi eu. Domnul Marcel Ciolacu. Intervenţia liderului de grup.
Ion-Marcel Ciolacu Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Grupurile reunite ale Partidului Social Democrat au constatat că raportul Comisiilor pentru buget finanţe nu a reliefat faptul că derogările de la regulile şi indicatorii stabiliţi prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 au fost aplicate fără a avea acoperirea legală necesară. Acest lucru s-a realizat fără ca Guvernul să fie abilitat să modifice plafoanele unor indicatori specifici în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016. Putem accepta cu multă greutate că s-a făcut o estimare incorectă a veniturilor bugetului general consolidat, deşi modul extrem de optimist nu era fezabil, dar utilizarea unor derogări de la legea în vigoare fără a avea abilitatea legală de a o face considerăm că depăşeşte atribuţiile Comisiilor pentru buget, finanţe din Parlament. Astfel, în opinia noastră, nu există altă soluţie decât retrimiterea la comisie a raportului şi suplimentarea obiectivelor acestuia cu încă unul care să vizeze legalitatea utilizării unor derogări de la indicatorii macroeconomici stabiliţi în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare şi stabilirea persoanelor care au dispus aceste măsuri. Mulţumesc.
Nicolae-Liviu Dragnea Vă mulţumesc. Dacă mai sunt intervenţii. În aceste condiţii, ţinând cont şi de faptul că foarte mulţi colegi au criticat acest raport, ba că este prost făcut, ba că este incomplet, ba că, de fapt, a urmărit să acopere nu ştiu ce jaf, mie mi se pare o propunere înţeleaptă şi supun votului dumneavoastră întoarcerea la comisie a raportului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Dumneavoastră vă abţineţi? Nu. Cu 213 voturi pentru, 81...
Nicolae-Liviu Dragnea Cu 201 voturi pentru, 81 de voturi împotrivă şi 12 abţineri...
Nicolae-Liviu Dragnea Aveţi răbdare, domnule senator! Vă rog frumos. Ca la ferma de porci, cu rigoare! (Râsete, aplauze în sală.) A fost aprobată propunerea privind întoarcerea raportului la comisiile reunite. De asemenea, supun votului dumneavoastră propunerea privind suplimentarea obiectivelor acesteia cu încă unul, care să vizeze legalitatea utilizării unor derogări de la indicatorii macroeconomici stabiliţi în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare şi stabilirea persoanelor care au dispus aceste măsuri. Cine este pentru? (Discuţii în sală.) Voturi împotrivă? Abţineri?
Nicolae-Liviu Dragnea Prezent, nu votează. Cu 201 voturi pentru, 81 de voturi împotrivă, 12 colegi prezenţi nu votează, s-a aprobat şi suplimentarea obiectivelor comisiilor cu încă unul care să vizeze legalitatea utilizării unor derogări de la indicatorii macroeconomici stabiliţi în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare şi stabilirea persoanelor care au dispus aceste măsuri. (Discuţii la prezidiu.) Pe...?!
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu S-a adăugat încă un obiectiv.
Nicolae-Liviu Dragnea Pe procedură.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă tot adăugăm obiective, vă propun să adăugăm şi o investigare a primelor două luni din această guvernare, unde există multe semne că s-au făcut nişte lucruri derogat de la practică, cum ar fi introducerea unor zile din martie în calculul pe februarie şi încasările lipsă care au fost, care chiar pun în pericol bugetul de anul acesta. Vă mulţumesc.
Nicolae-Liviu Dragnea Inclusiv luna ianuarie? (Discuţii în sală). Nu, nu, întrebam. Votul a fost dat. Data viitoare. Pe procedură dacă... Explicarea votului. Mai vreţi, domnule senator Băsescu? Vă rog.
Nicolae-Liviu Dragnea Domnul Eugen Nicolăescu, domnul deputat Nicolăescu. Vă rog.
Gheorghe-Eugen Nicolăescu Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Grupurile parlamentare ale PNL, după cum aţi văzut, au votat împotriva retrimiterii şi, bineînţeles, şi a suplimentării unei eventuale modificări a raportului. De la bun început, grupurile noastre parlamentare s-au opus unui asemenea demers demagogic şi populist. În consecinţă, continuarea unei asemenea maniere nu face decât să pună o amprentă proastă asupra întregului Parlament. Şi noi nu dorim acest lucru. Mulţumesc.
Nicolae-Liviu Dragnea Vă rog. Explicarea votului, înţeleg. Domnul deputat Bacalbaşa.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Aş vrea să amintesc că Guvernul Cioloş a venit la putere printr-o lovitură de stat. Sigur că... (Râsete, rumoare în sală.) Evident! Sigur că, la un moment dat, a fost votat şi de liberali, şi de PSD, dar eu, fiind mai bătrân, ţin minte cum toţi au intrat în colhoz cu mâna strivită la uşă. Nu aş vrea. Acum constat că, după ce doamna Prună... sau Perjă, nu ştiu cum îi spune exact, am memoria mai slabă, sunt mai în vârstă, a susţinut că drepturile omului în această ţară - dar a susţinut din poziţia de ministru de justiţie al Guvernului Cioloş - sunt un lux şi un moft, s-a încercat o distrugere economică a acestei ţări, în dauna poporului român. Şi acum constat că unii încearcă să bage râtul şi să acopere ancheta, absolut necesară, pentru a vedea ce s-a întâmplat cu Ion şi Maria, care nu au ce mânca în farfurie. Şi sigur că ar fi foarte interesantă şi anchetarea celor zece ani de preşedinţie a unui om inteligent, dar mult prea cinic. (Aplauze în sală.)
Nicolae-Liviu Dragnea O să am şi eu un drept la replică şi explicarea votului. (Domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.) Stimaţi colegi, Am constatat cu foarte multă mirare, dacă mai era cazul, cât de greu este să generezi o discuţie, o dezbatere - eventual, o verificare, chiar anchetă - despre modul cum se cheltuie banii publici în România. Demagogia, în continuare, este la ea acasă aici, în Parlament, din păcate. Mi s-a spus că am făcut afirmaţii iresponsabile. Eu sunt absolut convins că nu. Gaura la buget tot gaură la buget rămâne. 10 miliarde nu s-au încasat. Eu n-am spus niciodată, cum aţi spus dumneavoastră sau chiar şeful statului, mentorul dumneavoastră, că eu am sugerat că a plecat cineva cu bani acasă. Nu, nu de acolo. Dar o neîncasare este o neîncasare. Ceea ce eu am spus mereu public - şi spun şi acum - este faptul că au fost utilizate nişte date mistificate pentru a se prognoza, cu totul nerealist şi mincinos, nişte venituri suplimentare, în condiţiile în care toată prognoza arăta că veniturile vor scădea, pentru a se face o rectificare pozitivă, în loc de a fi făcută o rectificare negativă, pentru că, vezi Doamne, venea campania electorală şi li s-a spus: nu putem să apărem cu asta. Şi vă dau răspunsul şi celor care mor de grija Guvernului Grindeanu şi a PSD-ului pentru acest an. Toate guvernele trebuie să înţeleagă, indiferent care sunt ele, că, dacă nu sunt în stare şi dacă nu reuşesc să colecteze veniturile, eu nu voi susţine ca o neîncasare la buget, care de fapt trebuie să genereze o rectificare negativă, să fie mistificată pentru a face o rectificare pozitivă. Trebuie să introducem disciplina financiară în colectarea şi cheltuirea banilor publici de la bugetul general consolidat. Şi avertizez foarte clar Guvernul, pe care şi eu, şi colegii mei îl susţin, să nu se joace cu asta. Tot vorbiţi de iresponsabilitate şi de consecinţele declaraţiilor mele. Scrieţi, la instituţia care vă protejează, plângeri penale în continuare. Nu asta mă deranjează. Domnule preşedinte, legat de ferma de porci, nu ştiam că aveţi şi această specializare. (Replică neinteligibilă a domnului senator Traian Băsescu. Râsete în sală.) Eu vă readuc aminte că suntem aici, nu acolo, ci în Parlamentul României. Dumneavoastră puteţi să vă băltiţi în ce vreţi dumneavoastră, eu nu. Eu în acea mocirlă nu intru. Dincolo de faptul că sunt informaţii mincinoase în ceea ce priveşte unele legături financiare sau economice... apropo, pe vremuri, când îi susţineaţi serios pe cei de la site-ul ăla, parcă erau puţin mai documentaţi. Acum, probabil că din lipsă de resurse serioase, bat câmpii. Dar faptul că în România sunt 4 milioane de porci, pe care crescătorii de porci se chinuie să-i crească, faptul că n-am reuşit să exportăm decât 320 000 de tone şi s-au importat doar 30 000, faptul că 350 de milioane de euro sunt daţi de către noi, de către români, ca să consumăm carcase congelate de ani de zile - şi nu spune nimeni de când sunt congelate - venite din alte ţări, nu purcei... şi de ce se importă purcei în continuare... şi asta o spun specialiştii care au lucrat la programul de guvernare. Pentru că în toţi anii, inclusiv în cei zece ani de zile de lumină din România, tot ce s-a făcut s-a făcut să se distrugă ideea şi speranţa că în România se pot construi maternităţi. Vorbim de materialul genetic. Dar situaţia nu e totală. Eu le spun celorlalţi, care au scris acel articol, şi altora, care investighează, că eu am făcut lucruri mai grave. Am rude care cultivă roşii în sere şi avem şi un program pentru roşii. Şi forma este continuată. Am rude care cresc oi, da? Şi avem un program pentru înfiinţarea de centre de colectare pentru lână, pentru că şaptezeci şi ceva la sută din lâna din România se arde. Şi sigur îmi voi descoperi prieteni sau rude care vor fi beneficiari ai unor măsuri. Da. Şi voi susţine în continuare lucrul ăsta, pentru că, din păcate, în ultimii ani de zile s-a decis că tot ce înseamnă capital autohton sau producţie din România, cât de mult se poate, să fie diminuată. Iar în ceea ce priveşte solicitarea ca în raportul comisiei să se facă referire şi la o nerespectare a legii, mie mi se pare o atitudine total greşită a dumneavoastră să încercaţi să acoperiţi o eventuală ilegalitate. Vă mulţumesc mult. (Domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, revine la prezidiu.) La următorul punct... (Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Traian Băsescu.) Da, domnule senator. (Replică neinteligibilă a domnului senator Traian Băsescu.) Replică la replică nu se poate. Este democraţie ca pe vremea dumneavoastră... (Discuţii, rumoare în sală.)