Petru Gabriel Vlase 32. Propunerea legislativă privind protejarea pădurilor din România. Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei, nu a întrunit numărul necesar de voturi şi, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea. A fost primit raportul comun suplimentar. Vă rog, lămuriţi-mă.
Vasile Varga Mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Într-adevăr, toate cele 3 comisii au fost sesizate în vederea unor noi examinări şi depunerii unui nou raport. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Guvernul, prin punctul de vedere, nu susţine adoptarea iniţiativei. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare protejarea pădurilor din România, intervenţiile legislative vizând, potrivit expunerii de motive, stoparea defrişărilor motivate de exporturile masive de masă lemnoasă, în stare brută, care au dus la un adevărat dezastru ecologic în România. În urma reexaminării propunerii legislative, a expunerii de motive şi a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere transmis de Guvern, membrii celor 3 comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, menţinerea raportului iniţial, de respingere a Propunerii legislative privind protejarea pădurilor din România.
Petru Gabriel Vlase Domnul Radu Nicolaie.
Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În mod evident, acest proiect de lege are numeroase lacune, atât sub aspectul respectării tratatelor internaţionale la care România a aderat, cât şi asupra altor aspecte de tehnică legislativă asupra cărora nu aş vrea să insist acum. Din aceste motive, este clar că va trebui să respingem acest proiect legislativ. Cu toate acestea, defrişările ilegale sunt o problemă care persistă de 27 de ani, în România. Anul trecut, Parlamentul a adoptat o lege pe care mulţi au caracterizat-o ca fiind istorică, prin care am crezut că vom pune capăt acestui fenomen. Distrugerea mediului înconjurător, implicit tăierile ilegale de pădure, a devenit ameninţare la siguranţa naţională. Din păcate, ne aflăm astăzi în situaţia ingrată în care să constatăm că aproape nimic nu s-a schimbat. Vedem cum, în continuare, zi de zi, ne dispar pădurile şi s-a ajuns până acolo încât se taie masiv până şi ultimele păduri virgine din Europa, care sunt pe teritoriul nostru. Doamnelor şi domnilor, Degeaba avem o legislaţie bună în acest domeniu, dacă nu o aplicăm aşa cum trebuie. Un simplu text de lege nu protejează copacii de asaltul fierăstraielor. În continuare vedem camioane care transportă lemn pentru care nu există niciun fel de acte de provenienţă. În continuare vedem cum treaba autorităţilor este făcută, de multe ori, de activiştii de mediu care se pun în calea transportatorilor ilegali de masă lemnoasă sau cum diverse companii încă primesc lemn tăiat fraudulos din pădurile acestei ţări. Eu cred că această situaţie nu mai poate fi acceptată. Trebuie să ne gândim ce fel de ţară vom lăsa copiilor noştri şi ce vor zice ei atunci când vor citi în cărţi că România era una dintre cele mai bogate ţări din Europa, în ceea ce priveşte aurul verde. Cred că a venit timpul să avem o dezbatere serioasă asupra acestei probleme care tinde să escaladeze şi să iasă de sub control. De aceea, vă propun ca în perioada următoare să înfiinţăm o subcomisie în cadrul Comisiei pentru mediu, în care reprezentanţi de la toate partidele să discute şi să vadă ceea ce trebuie făcut pentru a îndrepta această situaţie. Vă propun să discutăm cu calm, să vedem ceea ce e bine şi ceea ce nu este bine în actuala legislaţie, astfel încât să venim cu un pachet legislativ care să fie acceptat de toată lumea şi care să funcţioneze cu adevărat. Defrişările ilegale sunt o problemă care ne vizează pe toţi, pentru că e o problemă strategică de interes naţional. De aceea, vă invit să lăsăm mizele politice mici şi să discutăm despre ceea ce trebuie să facem repede pentru a stopa definitiv acest flagel periculos. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnule Gheorghe Tinel, vă rog.
Corneliu Olar Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mai nou, este un subiect foarte sensibil cu privire la exportul de material lemnos, exportul de materie primă care ne-a dus industria locală, fabricile de mobilă... La ora actuală, şi în Munţii Apuseni, unde... încă în Munţii Apuseni avem păduri, se exportă cherestea în Rusia. Un lucru care... dacă dumneavoastră vi se pare normal, că noi, românii, şi aşa nu mai avem multe resurse naturale, am ajuns să dăm materia primă altora. Să nu confundăm exportul de buşteni - că e foarte atentă doamna ministru, aici - cu relaţiile intercomunitare. Exportul de buşteni unde se face, de la noi? Se face în China, în Rusia, pe când în Europa, dacă dăm buşteanul sub formă de materie brută, să ştiţi că încasăm foarte puţin, nici TVA-ul... Statul român nu încasează TVA-ul. Vorbim de dezastre ecologice. Să nu confundăm dezastrul ecologic cu dezastrul economic. Avem probleme mari cu fabricile de mobilă. Vorbeaţi odată, doamnă ministru, de dreptul de preemţiune. Haideţi, aici, să gândim toţi parlamentarii. Foarte mult vorbim de efect şi uităm de cauză. Nu sunt de acord să respingem această iniţiativă, pentru că trebuie s-o analizăm din nou, s-o reanalizăm în comisia de specialitate. Şi de aceea vă rog, domnule preşedinte, să propuneţi retrimiterea la comisie. Termen - două săptămâni. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnule primar, La Parlament, liderii de grup fac propunerile acestea, eu sunt doar un moderator aici.
Corneliu Olar Domnule preşedinte, sunt vicelider, poate că m-aţi văzut mai rar pe aici, dar oricum mă vedeţi mai des pe la microfon. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Retrimitere la comisie, două săptămâni. Vot, vă rog. 42 pentru, 73 împotrivă. N-a trecut. Vă rog, să văd înscrieri la cuvânt. Domnul Korodi Attila.
Attila Korodi Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Chiar în momentul în care am adoptat Codul silvic a fost un moment important pentru Legislativul din România, dar, după momentul respectiv, am ajuns în faza în care ceea ce a gândit Legislativul, ca oportună, în a contracara tăierile ilegale, activitatea ilegală în zona silvică, să fie şi implementată. Şi aici avem probleme majore. Sunt câteva elemente care au fost introduse în Codul silvic care ar trebui să ne asigure, la ora actuală, o diminuare majoră a activităţilor ilegale, în primul rând, digitalizarea. Digitalizarea, la ora actuală, pe tot ce înseamnă transportul masei lemnoase, este făcută, este dezvoltată, dar acest lucru nu are cum să fie eficient implementat, dacă Ministerul de Interne nu-şi asumă responsabilitatea în a verifica permanent aceste transporturi de lemne. Pentru că nu-şi asumă. Şi asta este o poveste deja de doi ani de zile. Ministerul de Interne are responsabilitatea cea mai importantă în a verifica masa lemnoasă care este transportată pe drumuri publice, pentru că toţi care lucrează în Ministerul de Interne au acces digitalizat la baza de date, în timp real. Al doilea lucru foarte important. O presiune mare pe pădurile din România a fost creată de companiile mari, monopoluri, oligopoluri, care au reuşit, prin cererea de lemne creată în România, să împingă pe foarte mulţi către activităţi ilegale, numai de dragul să transporte lemne către aceste capacităţi. La ora actuală, încă nu suntem destul de curajoşi să verificăm condiţiile care sunt date în Codul silvic cu privire la capacitatea maximă pe care poate să o prelucreze o companie în România, din lemn, dintr-un sortiment, colectat într-un an. Şi al treilea lucru. Vorbim de buşteni. Da, au fost discuţii foarte mari cum putem să contracarăm exportul de masă lemnoasă care nu este prelucrată. Şi, având acorduri comerciale între Uniunea Europeană şi pieţe mari care preiau masă lemnoasă, a interzice pur şi simplu, ne ducea într-o decizie de infringement din partea Uniunii Europene. De aceea, în Codul silvic a fost definit un alt instrument foarte bun, ca exportul de lemn să poată să-l facă, într-un anumit procentaj, numai companiile care prelucrează lemn în România. Adică, dacă se creează un profit în plus, automat să meargă către acea companie care şi produce, are producţie, are unde să retehnologizeze, are unde să introducă în circuit acei bani care vin, şi nu către firme de apartament. La ora actuală, lucrul acesta încă nu este verificat. Şi rugămintea pe care o înaintez către Parlament şi către colegii care sunt implicaţi în aceste dezbateri ar fi că este important să vină Guvernul şi să clarifice dacă aceste articole, instrumente legale sunt destule sau mai sunt necesare clarificări, îmbunătăţiri, în spiritul pe care Parlamentul l-a definit în adoptarea Codului silvic. Pentru că aşa putem noi să ajutăm. Astfel, tot ce înseamnă eficienţa acestui sistem este la implementare - Ministerul de Interne, Ministerul Pădurilor. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Rodeanu.
Bogdan-Ionel Rodeanu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Forma iniţiativei şi impactul ei juridic negativ, precum şi imposibilitatea retransmiterii ei către comisii ne fac să votăm în cunoştinţă de cauză pentru respingerea acestei iniţiative. Totodată, pentru Grupul USR, pentru grupul de parlamentari, protejarea pădurilor din România rămâne o prioritate vitală şi ne asumăm continuarea iniţiativelor care sunt în acest moment în derulare, din partea noastră, şi totodată sprijin pentru orice iniţiativă parlamentară care are ca subiect, ca obiectiv, acest subiect. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru Comisia pentru mediu, echilibru ecologic, ziua aceasta este foarte importantă. Pe lângă faptul că au venit colegii noştri din Parlamentul italian, cu care avem de discutat mai multe chestiuni, la propunerea dumnealor, astăzi vor fi prezenţi şi ministrul şi toţi factorii de răspundere în ceea ce priveşte mediul în ţara noastră. Sigur că ar trebui să vorbim acum, când a început primăvara, de împăduriri, pentru că aceasta este activitatea, ar trebui să fie activitatea dominantă a celor de la silvic, de la primării, din localităţile ţării noastre. Eu cred că legislaţia... că am studiat-o, este bună, însă în România nu se aplică. Adică este atât de greu să verificăm unde merg toate acele camioane cu lemnul din pădure? Şi dacă aveţi emoţii sau cineva nu ştie unde se duc acele camioane, vă spun eu. Se duc către o firmă austriacă, care a deschis în nordul ţării o fabrică şi preia totul, fie cu acte, fie fără acte. Am înţeles, de asemenea, că astăzi, azi fiind 21 martie, nu numai împăduririle încep, începe şi sărbătoarea Zilei oltenilor. Şi pentru asta... adică toţi trebuie să ne bucurăm. (Rumoare.) În concluzie, acest proiect de lege, dacă este trimis înapoi la comisie, este foarte bine. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Doamna Pană.
Adriana-Doina Pană Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, O să încep cu ce-i mai important. Astăzi este 21 martie, este Ziua internaţională a pădurii. Şi încă ceva important. Ieri a fost promulgată Legea cu Ziua naţională a pădurii, pentru sâmbătă. Semne foarte bune. Acum, la concret, eu apreciez că există, din partea tuturor grupurilor parlamentare, o preocupare deosebită pentru păduri. Vreau să vă dau nişte veşti bune, pe care curând o să le primim oficial din partea ministerului, în sensul că dumneavoastră ştiţi, prin lege, ministerul de resort trebuie anual să prezinte o stare a pădurilor, şi curând vom avea în Parlament o asemenea prezentare. Codul silvic. Da, e foarte bun. Din păcate, ştiţi şi dumneavoastră, el n-a fost implementat, sub aspectul că nu s-a scos legislaţia subsecventă. Cred că ţineţi minte, cei care aţi fost şi în Legislativul trecut, că am chemat-o pe doamna Palmer, aici, în faţa Parlamentului, ca să răspundă de ce - şi nu s-a întâmplat acest lucru - că au existat două scrisori deschise către premierul Cioloş, de ce - şi nu s-a primit niciun răspuns în acest sens. Avem la ora actuală asigurări, din partea actualului ministru, că vom avea cât de curând normele de implementare. Şi atunci, domnule Korodi, şi procentul de 30% va fi respectat, şi obligativitatea să nu poţi licita dacă n-ai prelucrat superior cel puţin 40% din volumul de masă lemnoasă pe care l-ai licitat anul anterior va fi aplicată, şi problema lemnului de foc se va rezolva, şi toate celelalte probleme. Veştile bune pe care vreau să vi le dau: Radarul funcţionează. Trebuia dezvoltat, nu s-a întâmplat, va fi dezvoltat acum. Asta a condus la faptul că nemaiputând prelua lemn tăiat ilegal, marile companii - la una dintre ele aţi făcut dumneavoastră referire aici - au ajuns să importe buşteni. Deci la ora actuală, noi, ca ţară, suntem importatori de buşteni. Adică noi exportăm 300.000 de metri cubi şi importăm aproape 2.000.000 de metri cubi de buşteni, ceea ce este un progres extraordinar. Firma pe care aţi pomenit-o importă aproape 1.500.000 de metri cubi de buşteni, pentru că şi-a dezvoltat acele capacităţi de producţie şi pentru că nu are de unde să mai ia lemn tăiat ilegal sau în proporţie foarte mică. A doua veste foarte bună. Conform Raportului Curţii de Conturi, ştiţi foarte bine, până în 2013, s-a ajuns la concluzia că 8,8 milioane de metri cubi se taie ilegal, pe an. La ora actuală, nu numai în urma datelor de la Inventarul Forestier Naţional, ci şi în urma datelor constate de organele de control - şi Gardă Forestieră, şi Poliţie, şi absolut toate instituţiile abilitate - e de ordinul a 300.000-400.000 de metri cubi/an. Nu înseamnă bine, dar înseamnă un pas uriaş, de la 8,8 milioane, la câteva sute de mii de metri cubi. Eu sunt convinsă că împreună, în momentul în care votăm şi Legea contravenţiilor silvice, în forma care trebuie, în momentul în care ne vom apleca şi asupra Statutului personalului silvic, până la finalul mandatului nostru, putem atinge target-ul care, chiar dacă sună utopic, e posibil - de tăieri ilegale - zero! Mulţumesc mult.
Petru Gabriel Vlase Domnul Tinel Gheorghe.
Tinel Gheorghe Mărturisesc că sunt dezamăgit astăzi. Am văzut şi am audiat discursuri lacrimogene, cât iubim noi pădurea etc. etc. etc. Şi azi, când trebuia să dăm un examen, în sensul vorbelor spuse, am spus: "Domnule, lăsaţi-o aşa, că nu e nicio problemă, că nu... e o chestiune de tehnică legislativă, să vedeţi, că nu respectă condiţionalităţile juridice", bla-bla-bla... Noi cerusem retrimitere la comisie, pentru că nu ne refeream la exporturile intracomunitare - acolo era clar şi nu acela era fondul -, ci la cele extracomunitare. Pentru că aici, colegul meu v-a spus bine, piaţa în Orientul Mijlociu, pe fag, este extraordinară, acolo se duce; pe stejar, în China, acolo se duce. Deci aici venisem noi să spunem. Şi poate că veneam... noi am avut o perioadă, un proiect... un termen de un an de zile şi veneam şi spuneam, domnule, încă un an de zile pe extracomunitar, să vedem care este impactul. Dar majoritatea a decis şi a spus: "Domnule, noi venim, de aici, de la tribună, criticăm nu ştiu ce societate, că nu ştiu ce face...", dar, când e vorba să votăm, votăm împotrivă. Şi am votat, culmea, ca pe 25 martie să avem Ziua pădurii, dar de Ziua internaţională a pădurii, votăm împotriva pădurii. Păi, Dumnezeu să vă mai înţeleagă, pe cei de la Guvernare. Când spuneţi adevărul? Când sunteţi în bancă şi votaţi? Sau când sunteţi la tribună şi vorbiţi?
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule Tinel. Mai sunt intervenţii... dure? Nu. Mulţumim. Vot final.