7 martie 2017 – Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

Carmen-Ileana Mihălcescu Bună dimineaţa! Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Dau cuvântul doamnei deputat Camelia Gavrilă de la PSD. Vă rog. Vă reamintesc că durata prezentării unei declaraţii politice nu poate depăşi 3 minute.

Camelia Gavrilă Bună dimineaţa! Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Este o tradiţie ca în luna martie să celebrăm feminitatea, să omagiem diversele ei ipostaze: de mamă, de soţie sau iubită, de profesionist în diferite domenii de activitate, considerată simbol al frumuseţii, al graţiei, transmutată din mitologie în artă, în literatură, în producţii cinematografice emblematice, dar, dincolo de aceste aspecte, ne întrebăm dacă omenirea a reuşit să depăşească prejudecăţile ancestrale, pentru că încă trăim într-o lume a bărbaţilor, femeia având mai ales un rol decorativ, estetic sau matern, sau toate aceste declaraţii sunt doar în contextul principiului politically correct şi afişăm în mod superficial suportul nostru pentru egalitatea de şanse între cele două sexe. Este motivul pentru care am intitulat această declaraţie "Femeia în societatea modernă. Roluri, stereotipuri, evoluţii". Constatăm că lumea contemporană şi spaţiul euroatlantic recunosc, astăzi, cu mai multă sinceritate şi seriozitate rolul major al femeii nu doar în creşterea şi educarea copiilor, nu doar în rolul domestic, în relaţia cu gospodăria, dar şi în artă, în cultură, în economie, în dezvoltarea societăţii. Pe de altă parte însă, rămân diferenţele de gen care produc discriminare pentru femei, motiv pentru care, încă din 2010, două documente majore ale Comisiei Europene atrag atenţia asupra acestor probleme: Strategia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, care a acoperit perioada 2010-2015, şi Angajamentul strategic pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, pentru perioada 2016-2019, urmărind piloni importanţi ca: asigurarea independenţei economice egale, remuneraţie egală pentru femei şi bărbaţi, pentru muncă egală, egalitatea în actul decizional, asigurarea respectării demnităţii, integrităţii, promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. În urma acestor rapoarte şi strategii s-a constatat, încă din 2014, că aproape 64% dintre femei au fost absorbite pe piaţa muncii, creşterea lor substanţială şi în privinţa luării deciziilor, dar, cu toate acestea, doar 21% din numărul total al membrilor consiliilor de administraţie din marile societăţi, din marile companii sunt ocupate de femei. Deci rămân încă situaţii care se află în zona posibilităţii de a fi îmbunătăţite. Constatăm şi în zona politică o creştere semnificativă în anul 2015. S-a remarcat, în 2004, de la 22%, 21% prezenţă femei în Parlament şi în guverne, la 27% - 29%, însă rămân stereotipuri, rămân roluri tradiţionale ale femeilor care, în general, ocupă poziţii legate de educaţie, de protecţie socială, în zona medicală, şi mai puţin în ştiinţe, matematică, informatică, alte domenii de acest gen. Ajungând în zona României, considerăm că s-a semnalat şi aici o evoluţie. În Parlamentul anterior, în mandatul anterior, din 588 de parlamentari doar 68 erau femei, reprezentând un procent de 11,5%, departe de media Uniunii Europene, de 22%, în timp ce la momentul actual vorbim de 20% reprezentare, ceea ce ne apropie, în sfârşit, de media europeană, însemnând 88 de femei în Parlament. Mai mult decât atât, un indicator şi mai important, în Parlamentul European sunt 9 doamne reprezentante, din totalul celor 32 de europarlamentari români, deci 28%. Cu toate acestea - în acest moment în care de obicei ne referim la ceea ce spuneam: frumuseţe, graţie, feminitate, omagiere -, cred că este momentul să încercăm ca dincolo de strategia europeană să existe o strategie a României, o strategie comunitară specifică ţării noastre, cu o colaborare foarte bună cu societatea civilă, cu Guvernul, cu ONG-urile de profil, cu presa. Deci încercăm să sensibilizăm opinia publică, să venim cu măsuri concrete, ferme şi să transformăm un ideal şi o frumuseţe a rostirii declarative, mai ales, în acţiuni concrete, în implicarea concretă a feminităţii, mai ales acolo în zona rurală, acolo unde stereotipurile şi mentalităţile tradiţionale sunt încă suficient de înrădăcinate. Poate de aceea este important să subliniem că femeile primar sunt poate dintre cele mai curajoase, chiar dacă ele reprezintă doar 109 posturi din cele aproape 2.800 de posturi la nivelul ţării. Deci sunt încă mentalităţi care ar trebui provocate, schimbate. Asta înseamnă educaţie, înseamnă programe, înseamnă o concertare de acţiune pe care Parlamentul trebuie să le iniţieze. Vă mulţumesc. Camelia Gavrilă, deputat de Iaşi.

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog respectuos, pe toţi, să vă încadraţi în cele trei minute, în aşa fel încât toţi colegii să aibă acces la prezentarea declaraţiei. PNL, domnul deputat Mugurel Cozmanciuc? Nu este. Domnul Daniel Olteanu? Vă rog.

Daniel Olteanu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Ultimele zile ne-au oferit, din partea unor lideri ai PSD, care au şi responsabilitatea implementării programului de guvernare, primele tentative de a justifica eşecul. I-am auzit pe unii dintre aceştia referindu-se, mai voalat sau mai direct, la presupusa întârziere a măsurilor promise de PSD, din cauza datei la care domnul preşedinte Klaus lohannis a promulgat bugetul. Vă atrag atenţia că între votul bugetului în Parlament şi promulgarea sa de preşedinte au fost doar nouă zile. Cine îşi poate închipui că acest interval, până la urmă firesc, de analiză a unui buget, care se dovedeşte pe zi ce trece tot mai fantezist, împiedică autorităţile centrale şi locale să-şi ducă la capăt proiectele, ori este un fanatic al PSD, ori e rupt de realitate. Ambele categorii sunt tolerabile, însă nu şi atunci când au ca reprezentanţi înalţi demnitari sau funcţionari, care ar trebui să lucreze ceva mai mult şi să facă politică ceva mai puţin sau deloc. Nici nu am intrat bine în martie şi au apărut scuzele, de fapt pretextele. Nimeni nu împiedică mai mult acest Guvern să lucreze, decât propriul program şi propriile limite. Daţi drumul proiectelor, faceţi licitaţiile, demaraţi lucrările, monitorizaţi execuţia şi plătiţi facturile! Asta aşteaptă primarii de la dumneavoastră, nu pretexte copilăreşti despre cele 9 zile care ar fi dat peste cap proiecte de miliarde de euro. Nu vă cred nici primarii, nici electoratul. Lăsaţi pretextele şi apucaţi-vă de treabă, întrucât campania s-a încheiat demult! Lăsaţi vizitele electorale prin ţară, pentru că promisiunile nu ţin loc nici de venituri la buget, nici de locuri de muncă bine plătite! Două luni de contabilizat minusuri e prea mult chiar şi pentru electoratul pe care l-aţi dus în eroare. Veniţi în Parlament şi vorbiţi-ne despre progresul în execuţia lucrărilor de infrastructură, despre progresul investiţiilor cu fonduri de la buget, despre creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene în regiunile slab dezvoltate, cum este zona Moldovei şi judeţul Vaslui, în special, unde comunităţile locale aşteaptă şi altceva de la guvernanţi în afară de sărăcie şi promisiuni. Vă mulţumesc. Daniel Olteanu, deputat al PNL de Vaslui.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc frumos. Domnul deputat Iulian Bulai.

Iulian Bulai Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, Declaraţia mea politică se numeşte: "Ce bine că a venit primăvara! Aşa mai dăm şi noi câte un mărţişor femeilor". Titlul ales este o parafrazare a unei replici pe care am auzit-o ieri dimineaţă, de la un bărbat, pe holurile Parlamentului. Eu vin şi spun altceva. Haideţi să le dăm femeilor lucruri de care au nevoie cu adevărat! Haideţi să le dăm femeilor şi drepturi, nu doar mărţişoare, drepturi şi spaţiu în viaţa publică, pentru a-şi face auzite vocile! Acum aproximativ 300 de ani, Rousseau spunea că "Toate popoarele civilizate au respectat femeia". Iată că după trei secole, discursul privind egalitatea de gen este unul mai mult decât actual, este necesar. Astăzi este esenţial să discutăm despre cum putem construi împreună o democraţie puternică şi e cazul să vorbim despre femei şi despre bărbaţi, având la masă şi femei, şi bărbaţi. Am fost profund dezamăgit zilele trecute când am auzit discursul plin de misoginie al unui europarlamentar polonez, opinia acestuia fiind că femeile nu trebuie să câştige cât bărbaţii, pentru că "sunt mai slabe, sunt mai mici, sunt mai puţin inteligente". O atitudine care nu aş vrea să caracterizeze şi Parlamentul României. Ştim deja, o democraţie puternică şi eficientă se bazează pe implicarea tuturor cetăţenilor, în România, unde 51,2% din populaţie este de gen feminin, bărbaţii deţin monopolul în ceea ce priveşte poziţiile de conducere, mai ales la nivelul administraţiei publice locale şi centrale. Subreprezentarea femeilor la nivelul administraţiei publice locale şi centrale şi în legislativ este o realitate uşor de verificat - doar 5% dintre primării sunt conduse de femei şi un singur consiliu judeţean are ca preşedinte o femeie. La nivelul Parlamentului, doar 21% dintre membrii Camerei Deputaţilor sunt femei, în timp ce la Senat situaţia este şi mai gravă, femeile reprezentând doar 13% din totalul membrilor. În aceste condiţii, cum putem pretinde că îi reprezentăm pe toţi cetăţenii acestei ţări, dacă populaţia de gen feminin nu este reprezentată de ea însăşi? Egalitatea de gen este asociată pozitiv cu creşterea economică şi dezvoltarea socială. Participarea activă în cadrul societăţii şi pe piaţa muncii a femeilor se traduce, la finalul zilei, prin existenţa unei societăţi dezvoltate, puternice, bazate pe meritocraţie, nu pe un sistem închis, masculinizat. Pentru a atinge această egalitate, avem nevoie de măsuri prin care să încurajăm femeile să participe în funcţii de conducere. Trebuie să demontăm împreună mitul conform căruia femeii i se potrivesc roluri tradiţionale, casnice. Nu. Locul femeilor este lângă bărbaţi, în board-uri de conducere şi forumuri decizionale, pe picior de egalitate cu aceştia! Voi urmări traseul legii care reglementează procentual reprezentativitatea femeilor la nivel local şi naţional, pe baza unor cote de reprezentare. La mulţi ani tuturor mamelor! La mulţi ani tuturor femeilor! Semnat, deputat Iulian Bulai.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Marius Paşcan, din partea PMP.

Emil-Marius Paşcan Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Românii, duşmani şi inamici". Cel mai mare inamic al României este pericolul românesc! Marii strategi ai intoxicării lansează în spaţiul public, evident, manipulator, diverse reţete ale vinovăţiei privitoare la situaţia economică actuală a ţării. Sunt exclusiv de vină străinii, multinaţionalele, tăvălugul corporatist, soroşii, veneticii, vânzătorii de neam şi trădătorii, corupţii de prin politică, profitorii aflaţi în fruntea bisericii, cei de prin serviciile secrete şi alţii. Ei ar fi inamicii din interior, conjuraţia malefică a răului generalizat, ghizii prăbuşirii deliberate a ţării. Colcăie naţiunea de astfel de demoni rămaşi adeseori personaje colective fără de chip. Puterea politică susţine că duşmanii ţării sunt în rândul opoziţiei, care a tăiat salarii şi pensii pentru a-i rămâne mai mulţi bani pentru furăciuni. Opoziţia afirmă contrariul, că PSD-iştii şi aliaţii lor taie investiţiile naţionale, şubrezesc economia şi risipesc banul public, canalizând resursele ţării pentru finanţarea clientelei de partid, a baronilor locali. Ce să mai înţeleagă omul de rând din această răfuială publică generală consecventă a reprezentanţilor românilor cu ei înşişi?! De altfel, nu s-a schimbat aproape nimic, în această privinţă, în ultimii 27 de ani revoluţionari postdecembrişti. Dar oare s-a schimbat moral ceva, în această privinţă, în România ultimelor două secole? Însuşi poetul Mihai Eminescu incrimina la vremea sa "fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii, bâlbâiţi cu gura strâmbă" transformaţi în "stăpânii astei naţii": "Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni! I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni...". Iar un alt mare poet, Octavian Goga, nota în jurnalul său că România a ajuns o "ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei (...). Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală". Poate s-ar cuveni să învăţăm cu toţii mai mult de prin istorie şi cu atât mai mult din propriile greşeli. Câtă vreme ne situăm permanent pe baricadele ostilităţii, într-un front intern naţional, în care românii sunt fie duşmani, fie inamici, fără a-şi asuma sau cunoaşte măcar cu adevărat mizele naţionale comune, nu se poate schimba ceva profund în bine. În această privinţă, menirea noastră, ca politicieni în Parlamentul României, este de o importanţă covârşitoare. Trebuie să ne ridicăm deasupra dihoniilor mărunte, a retoricilor insipide şi a bălăcărelilor sordide care cotropesc mass-media şi spaţiul public. "Greşelile politicianului - susţinea gazetarul Mihai Eminescu - sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani, viitorul ei." Să ne asumăm, aşadar, cu onestitate, în chip vizionar, viitorul acestei ţări, cu multă bună-credinţă, îngăduinţă reciprocă, muncă şi trudă, cu mult mai puţină conflictualitate şi gâlceavă. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Miroslav Petreţchi? Vă rog.

Nicolae-Miroslav Petreţchi Bună dimineaţa! Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Ne-am obişnuit să marcăm ziua de 8 Martie inclusiv prin declaraţii politice. N-am să mă refer însă la omagierea femeii şi a rolului ei în societate. Simplul fapt că putem menţiona 8 Martie, fără să mai precizăm ce sărbătorim în acea zi, reflectă că preţuirea recunoscută faţă de locuitoarele planetei a acumulat destule elogii. În numele Uniunii Ucrainenilor din România şi al celor peste 30.000 de membri ai comunităţii noastre etnice, folosesc prilejul festiv pentru a aborda trei perspective concrete pentru activitatea noastră de parlamentari, astfel încât să confirmăm prin fapte recunoaşterea aportului femeilor în viaţa socială. Un sondaj recent, efectuat la nivelul Uniunii Europene, situează din nou România pe unul dintre locurile codaşe, de data aceasta, privind şansele femeilor la locul de muncă. Clasamentul poate nedumeri, pentru că în jurul nostru constatăm progrese în această privinţă, iar într-o serie de domenii, cum ar fi justiţia, sănătatea, învăţământul, femeile par să deţină ponderea chiar şi în funcţiile de conducere. Este clar însă că rezultatul sondajului trebuie analizat cu profunzime. Avem o comisie permanentă a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Sesizez pe această cale Comisia să iniţieze o dezbatere serioasă a sondajului european amintit, cu largă participare a societăţii civile, a specialistelor şi specialiştilor, finalizată printr-un raport difuzat tuturor deputaţilor, astfel încât să se poată iniţia reglementări sau alte măsuri care să conducă la ameliorarea situaţiei. Ca lider al organizaţiei reprezentative a minorităţii etnice ucrainene, a treia sub aspectul numeric din România, cunosc că în comunităţile etnice rolul femeilor este chiar mai intens manifestat decât în restul populaţiei. Aceasta pentru că scopul principal al asociaţiilor pe criterii etnice este menţinerea şi afirmarea identităţii spirituale, ceea ce înseamnă zeci şi sute de acţiuni cultural-artistice, concursuri, festivaluri ale căror principale promotoare şi organizatoare sunt, cel puţin în cazul U.U.R., în primul rând, femeile. De aceea, mi s-ar părea firesc ca un post de secretar de stat, din Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, a cărui denumire cuprinde, credem, şi identitatea specifică minorităţilor naţionale, să fie atribuit unei femei provenind din comunităţile etnice. Femeia este liantul familiei, iar U.U.R. crede în rolul familiei de celulă de bază a societăţii. Parlamentul României este sesizat cu iniţiativa legislativă a cetăţenilor, validată de Curtea Constituţională, de precizare a definiţiei familiei consacrate prin art. 48 din legea fundamentală. Sunt informat că traseul parlamentar al iniţiativei cantonează în faţa nevoii de a se completa Regulamentul celor două Camere. Ca semn de respect real faţă de mamele, soţiile şi fiicele noastre, inseparabil asociate noţiunii de familie, rog comisiile de specialitate competente să parcurgă cât mai operativ etapele procedurale. Personal mă angajez să propun amendamentele cuvenite. Vă mulţumesc. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Din partea PSD, doamna Maricela Cobuz. Vă rog.

Maricela Cobuz Bună dimineaţa, doamnă preşedinte! Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte "Organizaţia femeilor social-democrate - o forţă politică". Cu această ocazie, le urez doamnelor la mulţi ani, pentru că mâine este ziua noastră! Împreună suntem una dintre cele mai importante structuri organizatorice a PSD din municipiul Suceava, suntem o forţă politică, o voce a electoratului feminin din reşedinţa judeţului Suceava. Am contribuit, în anul 2016, la toate luptele importante duse de Organizaţia municipală a PSD, iar victoriile istorice obţinute ni se datorează şi nouă. Suntem o parte vitală a PSD, partid care munceşte, care îşi asumă eforturi uriaşe, care obţine întotdeauna rezultate. Pentru anii următori, ca preşedinte al Organizaţiei municipale şi ca parlamentar, îmi doresc să transform PSD în forţa care schimbă condiţiile de viaţă şi de muncă ale femeii. Sunt paşi importanţi pe care societatea trebuie să-i facă pentru ca femeia în România anului 2020 să aibă drepturi depline, să fie protejată de orice fel de discriminare de gen, să aibă salariul egal cu al bărbatului, să se bucure de toate formele de sprijin de care are nevoie pentru a-şi susţine simultan cariera şi familia, pentru a-şi proteja sănătatea şi pentru a-şi pune în valoare abilităţile. Astăzi, femeia în România este vulnerabilă, supusă riscului sărăciei, încă dezavantajată pe piaţa muncii, încă insuficient susţinută de stat. De la noi pot veni acele propuneri, acele politici şi, mai ales, acea voinţă care să mişte lucruri, să declanşeze în societate schimbări pentru ca viaţa femeii să se schimbe major. De la noi trebuie să vină impulsul, energia pentru ca România anilor viitori să fie un spaţiu favorabil femeii. Împreună facem posibile cele mai dificile schimbări şi cele mai ambiţioase realizări, aşa cum am făcut-o de atâtea ori. Deputat Maricela Cobuz, Circumscripţia electorală nr. 35, Suceava. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Din partea PNL, doamna deputat Antoneta Ioniţă. Vă rog.

Antoneta Ioniţă Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi deputaţi, Declaraţia mea politică se referă la... "Nu, deceselor în spitale prin infecţii nosocomiale". În România secolului XXI, din păcate, fenomenul infecţiilor nosocomiale din spitale este deja o realitate cruntă. Iată că în ultima lună s-au înregistrat alte două cazuri de decese în urma contactării de germeni din spital. Este trist, dar adevărat. Alţi doi pacienţi au pierdut bătălia în lupta pentru viaţă. Este vorba de Georgiana Maxim, în vârstă de 36 de ani, care s-a internat la Spitalul "Bagdasar-Arseni" cu o banală hernie de disc cervicală şi Ghiorghe Ponciş, în vârstă de 65 de ani, care s-a internat la Spitalul Judeţean din Timişoara pentru a fi operat de endocardită acută. Începând cu luna septembrie a anului 2016, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un semnal de alarmă serios, după ce în urma unui studiu britanic a fost descoperit că bacteriile rezistente ar putea "omorî până la 10 milioane de oameni pe an până în anul 2050, la fel de mult ca şi cancerul". Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat lista cu 12 superbacterii mortale, care sunt cel mai mare pericol pentru sănătatea umană, şi Agenţia ONU pentru sănătate a subliniat că multe dintre aceste bacterii au evoluat şi sunt rezistente la multe antibiotice. Având în vedere gravitatea celor spuse mai sus, consider că avem nevoie urgent de un Plan naţional de combatere a infecţiilor nosocomiale din spitale şi, cu acest prilej, trag un semnal de alarmă Ministerului Sănătăţii să trateze cu maximă seriozitate această problemă drept urgenţă naţională şi să ia măsurile care se impun pentru a nu mai muri oamenii cu zile. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Matei Dobrovie.

Matei-Adrian Dobrovie Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, Declaraţia mea politică se numeşte "De ce România trebuie să condiţioneze banii pentru Republica Moldova, iar PSD prejudiciază grav imaginea României în Republica Moldova?". Prin mesajul pe care intenţionez să-l transmit, vreau să atrag atenţia că PSD aduce grave prejudicii de imagine României în Republica Moldova. La 27 februarie, după cum ştiţi, în baza Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între Republica Moldova şi România, Ministerul Finanţelor Publice al României a efectuat eliberarea tranşei a doua din cadrul acordului, în valoare de 50 de milioane de euro. Guvernul de la Bucureşti nu a impus condiţionalităţi pentru acordarea acestui împrumut partenerilor de la Chişinău, care s-au angajat doar declarativ să implementeze reforme în Republica Moldova. PSD a transmis banii unui guvern care a fost învestit hoţeşte la miezul nopţii, în contextul unor proteste masive. Banii contribuabililor români vor ajunge la partenerii corupţi ai PSD din Republica Moldova, Partidul Democrat şi oligarhul Vladimir Plahotniuc. Acest partid este cotat în sondaje, în momentul de faţă, cu 2,5% intenţii de vot, iar Plahotniuc este unul dintre cei mai detestaţi politicieni din Republica Moldova, cu un anti-rating de 98%. În timp ce au mimat integrarea europeană, Plahotniuc şi partidul său ar fi fost implicaţi, potrivit surselor independente, în furtul miliardului de dolari din băncile moldoveneşti şi în spălările de bani ai mafiei ruseşti, prin intermediul sistemului judecătoresc şi financiar din Republica Moldova. Cetăţenii Republicii Moldova, după cum ştiţi, au fost impresionaţi de progresele înregistrate de România în lupta anticorupţiei şi au creat sloganul "DNA, treci Prutul!". Ei au protestat în semn de solidaritate cu românii care s-au opus, prin proteste paşnice, Ordonanţei nr. 13, care dezincrimina abuzul în serviciu şi dădea liber la furat. Moldovenii sunt dezamăgiţi de faptul că România susţine, în numele unei pretinse stabilităţi şi a unei integrări europene, consolidarea unui regim autoritar şi a statului capturat de Vlad Plahotniuc. Prin decizia de a gira un guvern corupt, PSD va produce imense prejudicii de imagine României în Republica Moldova, iar, în plus, prin asocierea cu regimul care a susţinut acţiunile mafiei ruseşti, PSD creează vulnerabilităţi de securitate României. Aşa cum am precizat în Programul USR, vom încuraja realizarea reformelor absolut necesare privind independenţa justiţiei, lupta anticorupţie, însănătoşirea sectorului bancar şi investigarea fraudelor, măsuri menite să ducă la dezoligarhizarea Republicii Moldova. Finanţările acordate de România autorităţilor de la Chişinău trebuie condiţionate de îndeplinirea reformelor, altfel banii vor fi risipiţi, iar niciunul dintre malurile Prutului nu va câştiga nimic. Vă mulţumesc. Deputat Matei Dobrovie, Circumscripţia nr. 42, Bucureşti.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Doru Coliu? Nu. Domnul deputat Marius Budăi.

Marius-Constantin Budăi Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Înainte de a începe declaraţia politică, vă rog să îmi permiteţi să urez la mulţi ani tuturor doamnelor din România, cărora le doresc multă sănătate. Declaraţia politică de azi: "Obiectivul PSD-ALDE este ca fiecare pensionar să simtă creşterea economică în propriul buzunar". Stimaţi colegi, Avem nevoie de solidaritate între generaţii. În perioada în care PSD, 2012-2015, a fost la guvernare, au fost reîntregite pensiile tăiate de PDL, actualul PNL, prin restituirea în 12 rate egale a sumelor reţinute pentru contribuţia la asigurările sociale de sănătate. În acelaşi timp, Executivul condus de Victor Ponta a majorat indemnizaţia socială şi valoarea punctului de pensie. Acum, după ce am revenit la Guvernare, alianţa PSD-ALDE a luat decizia de a creşte din nou pensia minimă garantată în plată, la valoarea de 520 de lei/lună. Ştiu că nu este suficient, pentru că am lucrat la Casa de Pensii din judeţul Botoşani şi am cunoscut toate problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice. E un pas şi trebuie să facem în aşa fel încât să creştem în fiecare an această sumă. Avem în vedere să creăm un cadru legal prin care toţi pensionarii din ţara noastră să beneficieze de condiţii decente în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate. Ne-am respectat promisiunile din campanie şi am eliminat plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru toţi pensionarii, am eliminat impozitul de 16% până la valoarea pensiei de 2.000 de lei. Am prevăzut în bugetul pe acest an majorarea valorii punctului de pensie până la valoarea de 1.000 de lei, începând cu data de 1 iulie. Am asigurat bilete de tratament balnear pentru peste 56.000 de persoane vârstnice din România. Avem peste 5 milioane de vârstnici care, de la 1 februarie, au rămas cu mai mulţi bani în buzunar. Însă aceste persoane ar fi putut beneficia de aceste sume începând cu data de 1 ianuarie, dacă nu exista acel blocaj venit din partea preşedintelui României. Puteau rămâne cu mai mulţi bani în buzunar. Este o vorbă în România: "Cine nu are pensionari să-şi cumpere, pentru că oricât de puternici am fi noi, tinerii, înţelepciunea şi experienţa vin de la ei"! Generaţii de generaţii din faţa noastră au construit şi au adus România pentru ca noi să o putem duce mai departe. Spun toate aceste lucruri, pentru că celelalte partide nu cunosc situaţia reală a pensionarilor, pentru că nu le-a interesat foarte mult cum gândesc pensionarii, ce fac ei şi care sunt nevoile acestora. PSD i-a tratat tot timpul cu demnitate şi respect. De aceea, diferenţele dintre noi sunt simple şi foarte clare. Cei din actualul PNL au tăiat, iar noi de la PSD am reîntregit şi am încercat să creştem veniturile pentru toate categoriile sociale şi profesionale ori de câte ori am fost la guvernare. De aceea pensionarii şi salariaţii sunt de partea noastră. Cred că am făcut ce trebuie, ceea ce era omeneşte de făcut, de fiecare dată. Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Botoşani, Marius Budăi.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu, din partea PNL. Vă rog.

Laurenţiu-Dan Leoreanu Da. Mulţumesc. Bună dimineaţa, tuturor! Mă alătur şi eu tuturor celor care urează colegelor noastre, doamnelor, soţiilor, prietenelor, surorilor, la mulţi ani, sănătate, bucurii, o primăvară frumoasă, şi având-o ele, sunt convins că o vor face şi pe a noastră! Declaraţia mea politică se numeşte "Alocare discreţionară de fonduri în judeţul Neamţ". Stimaţi colegi, Recent, citeam o ştire în care se constata că, pe fondul ultimelor evenimente politice din lume, a crescut surprinzător de mult numărul vânzărilor romanului lui George Orwell, "Ferma animalelor". Săptămâna trecută am asistat la o nedreptate comisă fără prea multe explicaţii de social-democraţii care conduc judeţul Neamţ. Mi-am reamintit de un citat din opera menţionată mai sus. Citatul sună astfel: "Toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele". Nu luaţi ad litteram cuvintele, ci doar simbolistica din spatele acestor cuvinte. În expunerea situaţiei de fapt, în judeţul Neamţ, sumele de echilibrare pentru administraţiile publice locale au fost distribuite după un criteriu discreţionar care a bătut la ochi: după culoarea politică şi rezultatele obţinute la alegerile din anul 2016. Când s-au împărţit sumele defalcate din TVA, pentru primăriile din judeţul Neamţ, în mod special cele conduse de edilii liberali, acestea au primit sume mult mai mici, comparativ cu primăriile conduse de edilii social- democraţi. Aşa cum spuneam mai devreme, unele animale sunt mai egale decât altele, astfel că două dintre cele mai mari comunităţi din judeţul Neamţ, municipiile Piatra Neamţ şi Roman, au primit sume infinitezimale. Nu contest că este nevoie de bani şi în localităţile conduse de primari ai PSD, pentru că fondurile sunt pentru dezvoltarea comunităţilor locale, însă cred că şi colegii mei social- democraţi din Parlament îmi vor da dreptate când spun că trebuie să facem politică pentru toţi cetăţenii, iar banii trebuiau împărţiţi după criterii clar stabilite. Aş vrea de aici, de la tribuna Camerei Deputaţilor, să lansez un apel prin care să îi rog pe toţi colegii mei, atât de la centru, cât şi din teritoriu, să nu încurajeze măsuri punitive şi răzbunătoare care îi vor afecta pe români, indiferent de opţiunea lor politică, pentru că în acest fel nu vor da dovadă de responsabilitate, ci se vor angaja într-un război urât, în care victimele vor fi chiar cetăţenii. Rolul nostru ca politicieni şi parlamentari nu este acesta. Să nu uităm că am jurat să ne apărăm ţara şi cetăţenii, aşa că, prin acţiunile noastre politice, să nu ne îndreptăm armele împotriva lor, ci să-i sprijinim prin acţiuni responsabile, promovând principiul egalităţii de şanse, începând aşadar şi cu alocarea de fonduri pentru dezvoltare în comunităţile din ţară. Vă mulţumesc. V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL Neamţ, Circumscripţia electorală nr. 29.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Vlad Duruş?

Vlad-Emanuel Duruş Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea se numeşte "Apel pentru responsabilitate către Consiliul local Baia Mare". Stimaţi colegi, Starea de normalitate reprezintă nu doar un deziderat, ci şi o necesitate în viaţa oricărei entităţi administrativ-teritoriale. Aceasta este condiţia sine qua non pentru ca respectiva comunitate să evolueze, să se dezvolte, să poată asigura condiţiile corespunzătoare pentru cetăţeni. De mai bine de jumătate de an, municipiul Baia Mare este lăsat în voia sorţii, nemaifiind administrat corespunzător, ca să nu spun aproape deloc. Baia Mare a ajuns să se găsească într-o stare deplorabilă din cauza iresponsabilităţii, a luptelor politice, a corupţiei şi a indolenţei. Reşedinţa judeţului Maramureş se află într-un declin economic, iar serviciile publice au ajuns să fie din ce în ce mai mult diminuate calitativ şi cantitativ. Cauza poate fi identificată în situaţia conducerii la vârf a administraţiei locale. Municipiul pierde prin neaplicarea asumată şi responsabilă a unei strategii de administrare de către consiliul local. Agăţându-se de lipsa certitudinii, conferită de continuitatea şi stabilitatea din viaţa administrativă a urbei, unii lideri ai comunităţii nu înţeleg să-şi facă datoria faţă de cei care i-au ales, iar această situaţie a atras după sine consecinţe negative în viaţa comunităţii. Exemplific prin faptul că nu a fost încheiat niciun contract pentru deszăpezirea în iarna ce tocmai s-a încheiat, fapt care acum este urmat de degradarea, cu fiecare zi, a străzilor asfaltate recent. De curând, am asistat la un neverosimil act în Consiliul local, în care parcă s-a jucat tenis de masă cu funcţia de viceprimar, în decursul câtorva zile fiind votaţi mai mulţi consilieri care să ocupe această funcţie, iar urmarea acestor iresponsabilităţi fiind o acţiune în instanţă şi adâncirea stării de incertitudine de la vârful administraţiei municipiului. Cetăţenii municipiului Baia Mare consideră că este prea mult, că s-a ajuns într-o situaţie deplorabilă şi de neconceput, mai ales pentru un oraş care era cât pe ce să ajungă Capitală Europeană a Culturii în 2021, şi nu cer altceva decât responsabilitate şi aleşii locali să militeze cu adevărat pentru binele urbei pe care o conduc. Ca deputat ales al Maramureşului şi ca cetăţean băimărean, fac un apel pentru normalitate, responsabilitate, demnitate şi decenţă şi cer să fie lăsate la o parte interesele personale şi ordinele politice şi să fie puse pe primul plan interesele oraşului Baia Mare şi ale cetăţenilor săi. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul deputat Corneliu Bichineţ? Vă rog. Domnule deputat, să închideţi şi să deschideţi microfonul, vă rog.

Corneliu Bichineţ Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Am oscilat în a da titlul acestei declaraţii între "O ţară bolnavă" sau "Închideţi un spital, deschideţi un cimitir", şi la sfârşitul declaraţiei o să mă hotărăsc cum o să o intitulez. Oricum, am rămas impresionat de declaraţia politică a colegei noastre, profesoara de la Iaşi. Mi-au plăcut schimbările de ritm, tonul, frumuseţea şi, la un moment dat, am avut... Asta intră în declaraţia mea politică, timpul ăsta... Am avut senzaţia că...

Carmen-Ileana Mihălcescu Aveţi doar trei minute la dispoziţie.

Corneliu Bichineţ Da, un minut l-am ratat. Am avut senzaţia că vă certaţi cu boxerul Cîtea, dar m-am înşelat. Pentru că e bine să semnalăm când apar oameni, în Parlamentul României, de nivelul şi de vocaţia celui care a fost campion naţional. Nu m-am referit la dumneavoastră, domnule Vasile Cîtea şi mă bucur că sunteţi aici! Calendaristic, stimaţi colegi, am păşit într-o nouă primăvară, cea a anului premergător sărbătoririi Centenarului Unirii, când firesc ar fi să "strângem rândurile", să demonstrăm lumii întregi că suntem o naţiune prietenoasă, un popor cu multiple virtuţi şi cu certe calităţi. Eu cred în destinul acestui neam, respect istoria şi tradiţiile noastre, încerc să modific în bine prezentul alambicat şi ruinător măcar în locul în care trăiesc, Vaslui. Despre ce este vorba? Sunt deja cinci ani de când în România au fost închise dintr-un foc 64 de spitale, zăpăcindu-se astfel zone întregi. S-au luat angajamente, s-au ţinut declaraţii politice spumoase şi sforăitoare, s-au perindat pe la putere guverne şi miniştri, alţi oameni politici, însă, din nefericire, ce s-a închis a rămas închis, aşa cum s-a întâmplat şi cu spitalul orăşenesc din Negreşti, judeţul Vaslui, care, chiar dacă era renovat şi dotat, a fost desfiinţat după ce lucrările au fost finalizate, văduvind circa 50.000 de locuitori ai zonei de asistenţă medicală corespunzătoare. Mă adresez noului ministru al sănătăţii, dacă există unul, şi-l informez că nimeni n-a mişcat un deget pentru redeschiderea acestui spital, rugându-l să se ocupe direct Domnia Sa de această spinoasă problemă. Primăria Negreşti nu are resurse financiare să redeschidă spitalul. Consiliul Judeţean Vaslui promite, numai în preajma alegerilor, să facă acest lucru, apoi uită. Aşa că singura instituţie care are forţa să aşeze lucrurile în firescul lor este ministerul. Rog deplasaţi un secretar de stat la faţa locului şi daţi-le celor 50.000 de oameni din jurul Negreştiului o şansă reală la viaţă, ei votând, atenţie!, după cum arată statisticile, aproape numai PSD. Stimaţi colegi, nu vă ucideţi alegătorii! Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Natalia Intotero. Vă rog.

Natalia-Elena Intotero Vă mulţumesc. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "Susţinerea turismului, mai importantă ca niciodată". Astăzi vreau să vă vorbesc despre frumoasa noastră ţară, care are un potenţial turistic uriaş. Avem sate unice, unde tradiţiile sunt încă vii, avem domenii schiabile, potenţial speoloigic şi balnear, România deţinând o treime din capacitatea balneară a Europei. Avem litoral, oglinzi de apă, Delta Dunării, parcuri naturale. De altfel, 65% din pădurile virgine din Europa sunt la noi în ţară. Cât priveşte resursele turistice antropice, România deţine monumente aflate pe lista Patrimoniului UNESCO, vestigii arheologice, cetăţi greceşti şi dacice, romane, medievale; monumente istorice de artă şi arhitectură extrem de variate, mănăstirile din Bucovina, biserici şi cetăţi fortificate din Transilvania, castele şi palate, edificii religioase, monumente, statui. Potenţialul turistic al României este unul real şi, din păcate, insuficient exploatat. Guvernul PSD acordă o atenţie aparte acestui domeniu, luând mai multe măsuri care au ca scop dezvoltarea turismului. Astfel, a fost aprobat Memorandumul "Primul centru de agrement", care va fi implementat după aprobarea sa printr-un act normativ. Acest program susţine realizarea de investiţii pentru crearea infrastructurii necesare desfăşurării activităţilor de agrement, prin acordarea de garanţii de către stat, în procent de maximum 80%, respectiv echivalentul valoric maxim de 240.000 de euro. "Primul centru de agrement" are în vedere stimularea iniţiativei private şi va contribui la creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică. Avem o ţară minunată şi sunt convinsă că ştim cu toţii acest lucru. Ţine de efortul personal al fiecăruia dintre noi să ne promovăm ţara, să vorbim despre frumuseţile ei, dar mai ales să implementăm strategii de dezvoltare durabilă, care să ducă turismul la adevăratul lui potenţial. Vă mulţumesc. Natalia Intotero, deputat al PSD Hunedoara.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Glad Varga, din partea PNL? Domnul deputat Dumitru Oprea? Vă rog.

Dumitru Oprea Tema de astăzi are titlul: "PSD face daruri clientelei politice din bugetul ţării", cu un motto adaptat de vremuri, "Olguţa Vasilescu i-a adormit pe români cu imaginea salariului umflat precum laptele pus la fiert, iar ei s-au trezit cu ce a mai rămas, după ce tot Olguţa Vasilescu a suflat în laptele ce se umflase prea mult". Deşi România a înregistrat anul trecut cea mai importantă creştere economică la nivelul Uniunii Europene, pe fondul creşterii cheltuielilor şi diminuării surselor de colectare a taxelor la buget, măsurile actualului Guvern vor genera un deficit de 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018. Conform ultimelor date prezentate de Ministerul de Finanţe, veniturile bugetului general consolidat au fost cu 5,7% mai mici în ianuarie 2017, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. De asemenea, s-a înregistrat o scădere a încasărilor din TVA, faţă de ianuarie 2016, cu 24,8%. În tot acest timp, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 9,5%, iar cheltuielile bugetului general consolidat cu 3,5%. Pe de altă parte, sub emoţiile declanşate de Ordonanţa nr. 13, au trecut neobservate, până acum, Ordonanţele nr. 6 şi nr. 9, care transformă bugetul statului într-un portofel pentru buzunarul baronilor PSD. Astfel, Guvernul "Liviu Grindeanu" încearcă să transforme aleşii locali în vasali, prin mâna ministrului dezvoltării regionale, care are acum un fond de 30 de miliarde de lei, care poate fi alocat discreţionar şi netransparent grupurilor de interese din jurul PSD. Grav este faptul că, în timp ce instituţii de specialitate şi oficiali europeni fac apel la prudenţă şi responsabilitate fiscal-bugetară, actualul Guvern pare a fi preocupat doar să ofere şi să obţină avantaje în prezent, transferând costurile imense în viitor. Motiv pentru care ne întrebăm: oare ce ar face coaliţia PSD-ALDE dacă s-ar adopta o lege prin care reprezentanţii puterii ar fi obligaţi ca, la predarea mandatului, să acopere datoriile şi deficitele guvernării?! Vă mulţumesc. Deputat al PNL, Dumitru Oprea.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Dumitru Lupescu? Vă rog.

Dumitru Lupescu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Vă rog întâi să-mi permiteţi să adresez cele mai sincere urări de sănătate şi fericire tuturor femeilor, cu prilejul zilei de 8 Martie! Declaraţia politică de astăzi are titlul "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi Legea bugetului de stat". Doamnelor şi domnilor, USR a înregistrat deja câteva victorii importante în Parlament, prin care şi-a îndeplinit misiunea de supraveghere a acţiunilor Guvernului şi de corectare a procesului legislativ, chiar şi cu pârghiile relativ puţine pe care le are. Astfel, a fost emisă în luna ianuarie, anul acesta, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 prin care era suspendat un articol esenţial din Legea finanţelor publice, anume art. 4, care prevedea că alocările bugetare sunt obligatorii ca şi cuantum maxim şi ca alocare, iar persoanele care le încalcă răspund penal. Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2017, suspendând acest articol 4, avea efectul pentru finanţele publice pe care l-ar fi avut Ordonanţa de urgenţă nr. 13 pentru justiţie. Mulţumită însă prezenţei şi acţiunii deputaţilor Uniunii Salvaţi România, în Comisia pentru buget, finanţe, bănci s-a reuşit introducerea unui amendament la Legea bugetului de stat, prin care a fost repus în funcţie acest articol şi s-a evitat haosul bugetar care ar fi urmat, haos din care poporul român ar fi avut de suferit. Mulţumesc. Deputat al Uniunii Salvaţi România, Circumscripţia nr. 16 Dâmboviţa, Lupescu Dumitru.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Petru Movilă? Domnul deputat Cristian Sefer? Vă rog.

Cristian-George Sefer Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, România are şansa de a fi un pilon strategic în ceea ce priveşte traseul maritim ce face legătura între Marea Neagră şi Marea Nordului, referindu-mă aici la legătura navigabilă cea mai scurtă reprezentată de coridorul de transport fluvial Constanţa-Rotterdam. Din păcate, constatăm că modul în care gestionăm acest avantaj economic lasă mult de dorit, şi nu vorbim doar de lipsa unei viziuni care să reducă decalajul enorm dintre volumul de mărfuri tranzitat pe porturile dunărene şi cel tranzitat pe cele pe Rin, ci vorbim de un blocaj complet al transportului fluvial în perioada de iarnă, situaţie pe care eu o consider inacceptabilă. Dacă diferenţa de 10 ori între volumul de marfă tranzitat doar de Portul Rotterdam şi toate celelalte porturi dunărene româneşti este doar un semnal de alarmă cu privire la strategia de transport a României, neputinţa arătată în ultimele trei luni - când transportul fluvial a fost practic paralizat de incapacitatea noastră de a gestiona temperaturi negative şi îngheţ, ce se încadrează în media multianuală specifică zonei climatice - este de nepermis. Stimaţi colegi, Această situaţie trebuie să înceteze, transportul pe Dunăre în condiţii de siguranţă pe tot parcursul anului trebuie să devină o prioritate naţională. Avantajul de a face parte dintr-un coridor de transport fluvial european trebuie să devină un motor de dezvoltare economică pentru oraşele-port româneşti. Invit colegii din tot spectrul politic să trecem peste diferenţele noastre doctrinare şi împreună să identificăm soluţii concrete care să conducă la o exploatare maximă a potenţialului economic dunărean. Este necesar ca împreună să găsim în regim de urgenţă soluţii pentru repararea şi modernizarea spărgătoarelor de gheaţă existente, respectiv achiziţionarea altor noi, dacă situaţia o impune. Vă mulţumesc. Deputat Cristian-George Sefer, Circumscripţia nr. 12, Călăraşi.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Florin Manole.

Petre-Florin Manole Declaraţia mea politică se intitulează "Situaţia drepturilor omului în România şi nevoia unui cod pentru combaterea discriminării". Raportul lansat săptămâna trecută de către Departamentul de Stat al SUA, referitor la situaţia drepturilor omului în România, în anul 2016, a trecut relativ discret pe fundalul certurilor politice care domină agenda media. Raportul evidenţiază punctele pozitive referitoare la drepturile omului, în special, atunci când vorbeşte despre: - Rolul activ al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în aplicarea legislaţiei anti-discriminare şi progresele pe care acesta le generează în practica instituţiilor publice din ţara noastră; - Eforturile constante ale Institutului pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" în combaterea antisemitismului şi educaţia despre Holocaust; - Contribuţia majoră pe care organizaţiile neguvernamentale o aduc, prin munca lor, în apărarea şi promovarea drepturilor omului în România. Există, de asemenea, aprecieri la adresa respectării libertăţii internetului, în ceea ce priveşte creşterea salariului minim ca expresie a îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, în ceea ce priveşte calitatea procesului electoral de la alegerile parlamentare din 2016 şi altele. Desigur, ca în orice democraţie pe cale de consolidare, există şi probleme care trebuie rezolvate: incluziunea romilor, respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi ale copilului, egalitate şi protecţie pentru femei, ca să enumerăm doar câteva. Pentru toate acestea sunt necesare soluţii administrative şi soluţii legislative. Acestea din urmă sunt, în mare măsură, responsabilitatea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din care şi eu fac parte. Trebuie spus, totuşi, că rolul Parlamentului nu este doar să creeze legislaţia, ci să şi facă tot ce-i stă în putinţă pentru ca aceasta să fie clară şi accesibilă tuturor cetăţenilor. Astfel, în cadrul comisiei, am înfiinţat Subcomisia anti-discriminare. Aceasta va elabora un cod pentru combaterea discriminării, împreună cu parteneri instituţionali şi din societatea civilă. Acest cod este în acord cu Programul de Guvernare al Partidului Social Democrat. La capitolul Justiţie, între măsurile de asanare legislativă, se menţionează clar necesitatea codificării pe domenii de activitate. În România discriminarea nu este un fenomen pe cale de dispariţie, ba, din contră, este un fenomen care subminează în continuare relaţiile dintre cetăţeni sau cele dintre cetăţeni şi statul român. Este un flagel care nu poate fi combătut decât printr-o legislaţie coerentă şi clară, prin educaţie, toleranţă şi acceptarea diferenţelor dintre oameni. Numeroşi români se confruntă cu discriminarea pe diverse motive: rasiale, de vârstă, religie, convingeri ş.a.m.d. În mod cert, o parte dintre aceştia nu cunosc legislaţia românească care-i poate apăra. În acest moment, aceasta este un labirint din care nu se poate ieşi uşor odată intrat. Din ce este acest labirint constituit?

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi. Aţi epuizat cele trei minute. Vă rog!

Petre-Florin Manole ... 7 legi, o ordonanţă de Guvern şi multe alte acte normative europene. Codul pentru combaterea discriminării va avea ca obiective sistematizarea legislaţiei naţionale şi corelarea acesteia cu legislaţia europeană şi întărirea instituţiilor cu atribuţii pentru apărarea şi promovarea drepturilor omului. Codul pentru combaterea discriminării va fi o parte a soluţiei la problemele de drepturile omului ale României. Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Eusebiu Pistru-Popa? Domnul deputat Robert Sighiartău? Doamna deputat Cherecheş Florica.

Florica Cherecheş Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Nu tăiaţi în carne vie, doamnă ministru!" Cinci mii de români, mai ales vârstnici, dependenţi şi copii cu dizabilităţi, beneficiari de servicii sociale profesioniste furnizate de ONG-uri, au rămas fără sprijin, din cauza deciziei ministrului muncii şi justiţiei sociale de a reduce subvenţiile acordate în baza Legii nr. 34. Prin ordin de ministru, în 29 decembrie 2016, se aproba lista celor 155 de ONG-uri beneficiare de subvenţii de la bugetul de stat, în valoare totală de 27 de milioane de lei. Sumele aprobate erau absolut necesare pentru continuarea activităţii organizaţiilor, fiind cuprinse în bugetele pe 2017 ale acestora. Printr-un ordin emis în ianuarie de ministrul Lia Olguţa Vasilescu, suma s-a redus la jumătate, motivaţia fiind lipsa bugetului la data emiterii ordinului. În mod absolut surprinzător, ordinul de ministru emis la 28 februarie a aprobat o listă care elimina o mulţime de organizaţii şi reducea drastic sumele alocate altora. Au rămas pentru finanţare doar 105 organizaţii, suma totală alocată acestora fiind de 14 milioane de lei, adică aproape jumătate faţă de suma estimată iniţial la sfârşitul anului 2016, iar numărul beneficiarilor redus cu peste 5.000. Faţă de lista publicată iniţial în anexa la ordinul din decembrie, avem acum cu 33% mai puţine ONG-uri finanţate şi cu 38% mai puţine servicii sociale finanţate. Au fost tăiate, în primul rând serviciile de îngrijire la domiciliu, dar şi cele pentru copiii şi adulţii cu dizabilităţi, crescând riscul separării de familie, pentru a beneficia de serviciile de care au nevoie. S-au tăiat şi subvenţiile pentru copiii proveniţi din familii cu venituri mici. Luna trecută, am adresat o întrebare doamnei ministru, cu referire la situaţia din Bihor, exprimându-mi nădejdea că după adoptarea bugetului de stat se va reveni la finanţarea tuturor organizaţiilor prevăzute în anexa din decembrie. Optimismul meu s-a bazat pe faptul că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, de 9,6% din PIB. Serviciile sociale acordate acestor beneficiari sunt absolut necesare pentru integrarea lor socială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, fiind mai economic să sprijinim ONG-urile furnizoare de servicii sociale, decât să le trecem în cârca statului. Doamnă ministru Lia Olguţa Vasilescu, 5.000 de români au nevoie de reluarea subvenţionării serviciilor sociale pentru un plus de suport şi demnitate în viaţa lor! Vă rog insistent să nu luaţi banii de la aceşti oameni necăjiţi ca să dublaţi salariile bugetarilor sau să daţi tot felul de ajutoare unora care sunt apţi de muncă! Găsiţi alte surse şi nu vă bateţi joc de organizaţiile care au nevoie de acest sprijin pentru a-şi putea continua munca nobilă de a veni în întâmpinarea nevoilor celor mai vulnerabili dintre noi! Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Carmen-Ileana Mihălcescu Domnul deputat Lucian Stanciu-Viziteu? Vă rog.

Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Bună ziua! Declaraţie cu titlul: "PSD îşi privatizează primăriile". Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Din câte am observat, atât în Bucureşti, cât şi în municipiul Bacău, s-a instituit moda SRL-urilor înfiinţate de primării. Edilii îşi justifică apetitul pentru această adevărată privatizare a instituţiilor pe care le conduc, prin motive de genul: creare de locuri de muncă, eliminarea contractelor nefructuoase cu companiile private, măriri de salariu. Există însă câteva realităţi incontestabile, prevăzute chiar şi de lege, care ar trebui să elimine posibilitatea privatizării primăriilor şi pe care le voi dezvolta. 1. Banii publici pot fi subtilizaţi mult mai uşor, fără controlul Curţii de Conturi şi a obligaţiilor ce rezidă din legile care reglementează funcţionarea instituţiilor publice. Concret, dacă sunt autorităţi sau entităţi contractante, atunci sunt obligate să respecte Legea nr. 98 sau Legea nr. 99/2016, dacă nu, cumpără ca orice altă companie privată. Achiziţiile publice nu sunt întotdeauna obligatorii pentru companiile de stat. Există în Legea nr. 98/2016 o serie de articole care precizează ce condiţii trebuie să îndeplinească o societate comercială pentru a fi o entitate contractantă. Una dintre aceste condiţii constă în faptul că societatea comercială să nu aibă caracter comercial. Practic, aceste societăţi comerciale, chiar denumirea lor indică acest aspect, înfiinţate de primării, vor avea caracter comercial. Prin urmare, ele nu vor ţine cont de Legea achiziţiilor publice, pentru că nu sunt obligate. Nu se încadrează normelor acestei legi. Aceasta va fi una dintre portiţele prin care PSD şi ALDE vor încerca să eludeze controlului riguros asupra banilor publici, în speranţa că vor satisface apetitul partinic pentru avuţia poporului. 2. Se vor face angajări politice, fără niciun criteriu de performanţă. Angajaţii nu sunt funcţionari publici. Acest lucru înseamnă că, în aceste societăţi, vor putea lucra persoane înregimentate politic. Asta înseamnă că vor putea să îşi exprime apartenenţa şi convingerile politice în mod public. Un funcţionar nu ar fi putut face acest lucru, pentru că legea nu îi dă voie. La fel, un funcţionar public are dreptul de a refuza să ducă la îndeplinire anumite decizii sau sarcini venite de la un superior ierarhic, dacă acestea încalcă legea. Pe un angajat, la o societate creată de o primărie, cine îl mai obligă? Ce garanţii mai avem că ei vor fi corecţi? Sunt doar două exemple. Mai pot aminti, însă, că un funcţionar public nu are voie să primească sau să ceară daruri. Totodată, sunt obligaţi să îşi depună o declaraţie de avere. Eu cred că aceste obligaţii îl fac mult mai răspunzător pe un funcţionar public decât pe un angajat care nu are acest statut. Un exemplu elocvent în acest caz este compania S.C. Ciclop S.A., din Bucureşti, iar din Bacău putem aminti Thermoenergy Group S.A., S.C. Cet S.A., S.C. Crab S.A., S.C. Art Bacău S.A. 3. Un alt mare dezavantaj al acestor societăţi înfiinţate de o primărie constă în faptul că este foarte dificil, spre imposibil, de a avea aceeaşi performanţă găsită la firmele private care sunt în activitate de ani de zile. Chiar dacă, aşa cum susţin promotorii acestei noi manevre, primăriile vor putea oferi un salariu competitiv angajaţilor, de ce nu mai bine ar plăti direct, în mod competitiv şi respectând rigorile şi avantajele licitaţiilor publice, companiilor private care şi-au arătat deja eficienţa economică în lupta din piaţa liberă?! Începând de la management, până la domeniul de activitate propriu-zis, o companie de stat creată de o primărie va putea ajunge cu greu la eficienţa şi supleţea companiilor călite prin mecanismele de piaţă liberă. Aşadar, dacă bazele acestor societăţi sunt şubrede încă de la început, există un mare risc ca oraşele să rămână...

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi, aţi depăşit cele trei minute! Vă rog frumos!

Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu ... fără cele mai importante servicii: asfaltări, întreţineri, iluminat stradal sau apă. Pentru ca aceste societăţi să funcţioneze normal, transparent, productiv, să servească interesul cetăţeanului şi să cheltuiască responsabil banul public, este necesar ca acestea să respecte Legea achiziţiilor publice, iar conducerea să nu fie numită politic. Aşa cum astăzi sunt înfiinţate aceste societăţi, sau cum sunt ele gândite să îşi desfăşoare activitatea, nu îndeplinesc aceste condiţii. În proprietate comună nimeni nu are grijă de nimic, nimeni nu răspunde de nimic. Sistemul proprietăţii comune nu a supravieţuit nicăieri în lume, iar nouă ne-a dovedit comunismul, pe care l-am depăşit, că acest sistem al tuturor şi al nimănui nu este viabil. Deputat al USR, Lucian Stanciu-Viziteu.

Carmen-Ileana Mihălcescu Din respect pentru ceilalţi colegi care vor să intervină, vă rog să vă limitaţi la cele trei minute! Vă rog din suflet! Domnul deputat Robert Turcescu.

Robert-Nicolae Turcescu Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se intitulează: "Adevăruri cutremurătoare despre cât de pregătiţi suntem pentru un cutremur". Stimaţi colegi, S-au împlinit deunăzi 40 de ani de la cutremurul din 1977. Comemorarea nu a fost una obişnuită, pentru că în apropierea ei s-au produs două evenimente: o aplicaţie mobilă a anunţat, eronat, că în România urmează să se producă un cutremur de 10 grade pe scara Richter, iar viceprimarul Capitalei se laudă că bucureştenii ar putea să beneficieze de o aplicaţie care anunţă orice cutremur cu patru ore înainte. Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns. Încă de anul trecut seismologii britanici şi americani avertizau că 2017 este anul unui posibil cutremur de amploare în România. Mai mult, potrivit datelor Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, aproape la fiecare două zile scoarţa terestră românească se zguduie cu o magnitudine medie de 3 grade, iar în ultima jumătate de an am avut două cutremure de 5,3 grade pe scara Richter, în septembrie, respectiv în decembrie 2016. Numai în Bucureşti există peste 170 de clădiri care sunt încadrate în clasa I de risc seismic - pericol public. La finalul anului 2015, doar în cazul a trei imobile erau începute lucrările de reabilitare. Atunci când am candidat la funcţia de primar general al Capitalei, în urma discuţiilor cu mai mulţi specialişti din domeniu, le-am propus bucureştenilor un set de măsuri care aveau să pregătească Bucureştiul pentru posibilitatea unui astfel de dezastru, însă, din păcate, actuala conducere a Capitalei României nu a luat în considerare niciuna dintre aceste propuneri. În ţară, situaţia este şi mai tristă. Autorităţile locale nici măcar nu cunosc câte astfel de clădiri cu risc seismic sunt în urbea pe care o conduc. Şi, ca să fie tabloul complet, acolo unde proprietarii încearcă să rezolve singuri situaţia unor astfel de clădiri, se lovesc de birocraţia şi de legile care le pun piedici în consolidarea sau demolarea unor mastodonţi pericol public. Bomboana pe colivă o reprezintă, însă, lipsa de pregătire a populaţiei. În timp ce în Japonia conştientizarea pericolului unui cutremur este prinsă în legislaţia care ţine de siguranţa naţională, la noi abia s-au făcut câteva spoturi care au fost difuzate doar după ce Consiliul Naţional al Audiovizualului a obligat televiziunile şi radiourile să o facă. În timp ce noi nici măcar nu ştim câte clădiri cu risc seismic ridicat avem pe teritoriul ţării, în aceeaşi Japonie există sute de locuri special amenajate în care oamenii, obligaţi de legile ţării, testează anual forţa cutremurelor şi învaţă ce trebuie să facă în cazul unui astfel de dezastru. Doamnelor şi domnilor, Am fost aleşi să îi reprezentăm pe cetăţenii ţării noastre în Parlamentul României. Vă cer, având în vedere toate aceste aspecte despre care am vorbit, să ne unim forţele şi cu toţii să lucrăm la o legislaţie modernă pentru prevenirea dezastrelor, care să fie cât mai urgent pusă în aplicare. Avem nevoie de identificarea tuturor clădirilor cu risc seismic din ţară şi de consolidarea lor urgentă, de legislaţie care să le permită proprietarilor să îşi consolideze şi singuri aceste clădiri, dacă îşi doresc acest lucru, de cursuri de pregătire a populaţiei, de un sistem de intervenţie rapidă, creat pentru astfel de situaţii, de verificare a rezervelor naţionale de hrană, apă potabilă şi materiale sanitare. Vă mulţumesc. Deputat Robert Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Beatrice Tudor. Vă rog.

Beatrice Tudor Mulţumesc, doamnă preşedinte. "Când Guvernul Grindeanu este criticat ca la Radio Erevan, iar antiperformanţele lui Cioloş sunt trecute în umbră". Mass-media economică anunţa în urmă cu câteva zile, citând surse oficiale, că veniturile colectate la buget în luna februarie sunt cu 300 de milioane de lei mai ridicate faţă de cele din luna februarie 2016. Cu alte cuvinte, Guvernul României a început să colecteze bani la buget mai bine decât o făcea Guvernul Cioloş. Vestea nu are cum să cadă bine tuturor celor care se grăbeau să pună în sarcina Guvernului Grindeanu numeroase scenarii de dezastru economic, bazându-se doar pe informaţia că, la un moment dat, în luna ianuarie, încasările bugetare au fost cu aproape un miliard de lei mai mici decât în luna ianuarie 2016. Câteva lucruri utile de ştiut pentru toţi cei care se grăbesc să declame panică prin ministerele economice ale Cabinetului sau să critice performanţa unor măsuri de guvernare care nici măcar nu au apucat să fie bine puse în practică: Pe scurt, nu Guvernul Cioloş merită laudă pentru rezultatele din ianuarie 2016, ştacheta cu care a fost comparată performanţa Guvernului Grindeanu. Ca să recapitulăm. În timp ce sunt deosebit de îngrijoraţi despre cum Sorin Grindeanu şi echipa lui de miniştri o să pună România pe butuci, pentru că în luna ianuarie a încasat mai puţin de pe urma lui Cioloş decât a încasat Cioloş în urmă cu un an de pe urma lui Ponta, alarmiştii, cei mai mulţi de dreapta şi cei mai mulţi liberali, uită să spună câteva lucruri elementare. Spre exemplu, uită să spună că sumele primite de la Uniunea Europeană, veniturile nefiscale şi TVA au fost principalele capitole unde estimările au fost mai mari decât încasările în 2016, astfel că bugetul a închis anul trecut cu venituri de 222 de miliarde de lei, în loc de 236 de miliarde de lei, venituri estimate la rectificarea din noiembrie 2016. Nu este acum locul şi momentul pentru a discuta cine şi cum ar fi putut beneficia de pe urma acestor eşecuri în ceea ce priveşte veniturile nefiscale şi TVA. Nu vreau decât să subliniez tuturor celor care caută paie economice în ochii actualului Guvern să se uite cu atenţie la bârnele din curtea Cabinetului trecut. Vă mulţumesc. Beatrice Tudor, PSD, Circumscripţia Bucureşti.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Costel Alexe? Domnul deputat Pavel Popescu? Doamna deputat Mara Mareş? Domnul deputat Robert Boroianu.

Aurel-Robert Boroianu Mulţumesc, doamnă preşedinte. Tema declaraţiei mele politice de astăzi se referă la: "Ordonanţa nr. 9/2017, un nou tun marca PSD, din bani publici". Ieri, majoritatea parlamentară PSD-ALDE din Senatul României a intrat în jocul periculos al Guvernului Grindeanu şi a votat pentru adoptarea Ordonanţei nr. 9/2017, una dintre numeroasele ordonanţe controversate aprobate la începutul anului de Executiv. În ciuda numeroaselor semnale pe care noi, cei din opoziţie, le-am transmis public, prin acest act normativ, liderii PSD-ALDE nu fac altceva decât să pregătească un nou tun pe bani publici, cu efecte sumbre asupra economiei României pe termen mediu şi lung. De fapt, ordonanţa modifică Legea finanţelor publice, prin abrogarea şi suspendarea mai multor articole, astfel încât orice primărie sau instituţie publică să aibă posibilitatea să semneze contracte fără limite şi fără asumarea răspunderii penale. Concret, sunt suspendate până la 1 ianuarie 2018 rigorile bugetare în privinţa utilizării creditelor bugetare şi a celor de angajament şi se anulează obligaţia Guvernului de a anexa bugete în vederea transparentizării. Consider că este de datoria noastră, a parlamentarilor Camerei Deputaţilor, pentru ca atunci când vom dezbate acest act normativ să ţinem cont de priorităţile şi de interesele economice reale ale României, astfel încât să putem da un raport de respingere şi să sancţionăm instituirea unui mod arbitrar de cheltuire a banilor publici! Mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Doamna deputat Oana Florea.

Oana-Consuela Florea Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, vă rog frumos să mă anunţaţi când trebuie să închei! Am considerat că este necesar să punctez câte ceva din separaţia puterilor în stat, având în vedere ultimele evoluţii din societatea românească. Nu o să citesc, pentru că este destul de lungă, doar o să punctez ceea ce este important. Având în vedere că principiul separaţiei puterilor în stat este statuat chiar în art. 1 din Constituţie, asta înseamnă că legiuitorul a observat că este de maximă importanţă pentru fundamentul unei democraţii, iar că o dispersie a puterii între instituţiile statului este necesară, precum şi o partajare a atribuţiilor între instituţii. Cu toate acestea, nu este nevoie ca instituţiile să fie izolate şi să nu comunice, ci trebuie să interacţioneze şi să colaboreze între ele. Nu mai insist pe atribuţiile Parlamentului, Guvernului şi ale Autorităţii judecătoreşti, pentru că ele sunt prevăzute în Constituţie şi în legile speciale. Cu toate acestea, este inadmisibilă imixtiunea unor instituţii ale statului, respectiv a reprezentanţilor Ministerului Public, în aprecierea, critica, analiza, cercetarea sau urmărirea procesului de elaborare şi adoptare a politicii penale a unui stat, respectiv în modalitatea de elaborare a textelor iniţiativelor legislative. Ştim cu toţii, deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile sau pentru opiniile exprimate şi, cu toate acestea, citez: "Din punctul de vedere al magistraţilor... aş dori să vă spun că o monitorizare a magistraţilor nu ar mai fi necesară, dar ar fi necesară o monitorizare a politicienilor". Am citat din procurorul general al României şi sper că aceasta nu este nici gândirea, nici modul de acţiune al Ministerului Public. Până mai ieri era în vigoare art. 276 din Codul penal, adică precizările făcute sau aprecierile făcute de parlamentari cu privire la presupuse abateri disciplinare ale judecătorilor sau organelor de urmărire penală erau sancţionate chiar cu privarea de libertate. Se numea "Presiuni asupra justiţiei", acel articol. Invers, constatăm că se poate. Şi am asistat cu toţii în presă cum procurori sau membrii CSM au făcut aprecieri referitoare la activitatea parlamentarilor, au emis judecăţi de valoare, au monitorizat oameni politici, s-au întreprins activităţi de intimidare a membrilor Guvernului, încălcând în mod grav principiul separaţiei puterilor în stat. Recent, Curtea Constituţională a constatat că a existat un conflict juridic, de natură constituţională, între Ministerul Public, prin DNA, şi Guvern. Îl voi cita pe domnul Valer Dorneanu, pentru că mi se pare important: "Existenţa conflictului juridic apare atunci când o putere îşi arogă competenţe care revin alteia. Dacă Parchetul s-ar fi limitat să verifice dacă în mod concret s-ar fi săvârşit vreo infracţiune, nu ar fi fost conflict...". În acest sens, trebuie să remarcăm faptul că verificarea respectării condiţiilor de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă revine Curţii Constituţionale, întrucât, în caz contrar, este încălcat dreptul Guvernului de a decide oportunitatea legiferării. Nu este deloc de neglijat demersul de a reaminti că una dintre recomandările...

Carmen-Ileana Mihălcescu O să vă rog să vă apropiaţi de... Mulţumesc.

Oana-Consuela Florea Da, mulţumesc. ... recomandările Comisiei de la Veneţia prevăd în mod expres că procedurile penale nu ar trebui să fie folosite pentru a sancţiona neînţelegeri politice. Şi un citat din Comisia de la Veneţia: "Într-un stat de drept, guvernat de principiul separaţiei puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancţiune pentru divergenţele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniştrii trebuie traşi la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal". Închei într-o notă optimistă, cu speranţa că normalitatea în desfăşurarea activităţilor specifice ale puterilor statului se va realiza în limitele conferite de Constituţie, că deciziile Curţii Constituţionale vor fi o excepţie în readucerea legii în mentalitatea şi în acţiunea persoanelor care servesc cetăţenii acestei ţări. Vă mulţumesc.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Găvrilă Ghilea.

Găvrilă Ghilea Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Titlul declaraţiei mele este: "Ministerul de Finanţe pune bomboana pe coliva Autostrăzii Transilvania". Conform unui raport realizat de Direcţia Generală de Inspecţie Economico-Financiară din Ministerul Finanţelor, la finele anului 2016, în Contractul de proiectare şi construire a Autostrăzii Braşov-Cluj-Borş s-au alocat sume, cu încălcarea prevederilor legale, fără a fi prevăzute în devizul general, care au fost utilizate pentru plata avansului, a cheltuielilor de mobilizare şi a cheltuielilor indirecte de capital. Documentul citat, diseminat de mass-media, estimează la peste 525 de milioane de euro prejudiciul înregistrat de statul român, ca urmare a modului în care s-a derulat şi negociat, din 2003 şi până în 2013, contractul cu antreprenorul Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania. Controversatul proiect de infrastructură a fost aprobat în anul 2003, când Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a fost mandatată, prin lege, să semneze contractul de proiectare şi execuţie a viitoarei Autostrăzi A3 cu investitorul american, selecţionat printr-o procedură de negociere cu o singură sursă, care a ridicat destule semne de întrebare încă de pe atunci. Având un cost iniţial de 2,2 miliarde de euro, care corespundea unui preţ mediu de 5,3 milioane de euro pe kilometru, considerat la acea vreme destul de piperat, lucrările erau inaugurate cu surle şi trâmbiţe un an mai târziu, având ca termen de finalizare orizontul anului 2012, când cei 415 kilometri care despart Braşovul de Vama Borş trebuiau să fie parcurşi pe patru benzi, în mai puţin de trei ore. Astăzi, la 13 ani de la tăierea panglicii inaugurale a celui mai îndrăzneţ proiect de infrastructură de la construirea Transfăgărăşanului şi a Canalului Dunăre - Marea Neagră încoace, după perindarea prin funcţii a nu mai puţin de şase prim-miniştri şi 17 miniştri ai transporturilor, Autostrada Transilvania are un singur tronson finalizat, 2B, Câmpia Turzii - Gilău, în lungime de 52 de kilometri, inaugurat cu chiu, cu vai, în toamna anului 2010, pentru a cărui realizare s-au cheltuit peste un miliard de euro, adică aproape jumătate din valoarea contractată iniţial, deşi nu reprezenta decât o optime din cei 415 kilometri proiectaţi în 2004. Cei care au crezut că epopeea păguboasei investiţii s-a încheiat în primăvara anului 2013, când fostul şef al Marilor Proiecte de Infrastructură a parafat acordul de încetare a contractului cu Bechtel, s-au înşelat amarnic. Deşi nota de plată achitată atunci de statul român a depăşit 87 de milioane de euro, reprezentând contravaloarea penalităţilor şi a datoriilor la zi percepute de antreprenorul american, aceasta pare derizorie astăzi, când prejudiciul de peste 525 de milioane euro...

Carmen-Ileana Mihălcescu Vă rog să încheiaţi! Aţi depăşit cele trei minute!

Găvrilă Ghilea ... produs aceluiaşi stat român, din culpa CNADNR, evidenţiat de Ministerul de Finanţe, reprezintă bomboana de pe coliva Autostrăzii Transilvania. Vă mulţumesc. Găvrilă Ghilea, deputat al PNL, Bihor.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Domnul deputat Silviu Macovei?

Silviu Nicu Macovei Stimaţi colegi, Vă aduc atenţiei dumneavoastră următoarea declaraţie politică: "Parteneriatul civil există - se numeşte căsătorie!" Stimaţi colegi, În aceste zile, unul dintre punctele de dezbatere pe agenda publică este adresat Comisiei juridice din Camera Deputaţilor din care, cu onoare, fac parte. Subiectul este legat de problematica parteneriatului civil. Mai multe organizaţii nonguvernamentale militează pentru legiferarea şi recunoaşterea persoanelor care, citez din textul petiţiei: "trăiesc alături de partenerul sau partenera sa, fără să fie căsătorite legal". Conform datelor neoficiale din petiţia respectivă, este vorba de aproximativ 800.000 de persoane din România, citez din nou: "majoritatea fiind cupluri heterosexuale, multe dintre ele având în grijă şi copii". Cererea acestei petiţii se referă la acordarea de drepturi egale în materie de moştenire, rol de aparţinător, regimul bunurilor comune, asigurare medicală, pensie de urmaş, liberă circulaţie şi şedere, emigraţie sau imigraţie, violenţă domestică sau credit bancar comun. Referitor strict la majoritatea cuplurilor heterosexuale în această situaţie, nu am decât un sigur răspuns şi o singură soluţie normală: căsătoriţi-vă, oameni buni! Prin simpla încheiere a căsătoriei la Oficiul stării civile din localitatea de domiciliu, obţineţi toate aceste drepturi, ba chiar mai multe! Problema ascunsă se referă, de fapt, la recunoaşterea unei căsătorii între persoane de acelaşi sex, doar denumită un pic mai delicat, parteneriat civil. În primul rând, consider incorect, din punct de vedere moral, ascunderea tentativei de legalizare a căsătoriei homosexuale sub umbrela unei majorităţi de cupluri heterosexuale care ar avea nevoie de un altfel de parteneriat, în afară de căsătoria propriu-zisă. În al doilea rând, dacă dezbaterea privind normalitatea, moralitatea sau beneficiile pentru societate şi indivizi ale opţiunilor sexuale de acelaşi gen este benefică şi necesară, consider acordarea posibilităţii de adopţie a unor copii de către cuplurile homosexuale, ca fiind malefică. Opiniile psihologilor, sociologilor şi ale specialiştilor în dinamica dezvoltării copiilor arată grave pericole şi disfuncţionalităţi în evoluţia acestora, în cadrul unor cupluri de acelaşi sex. Vă amintesc efecte negative, cum ar fi: confuzia de rol, status şi gen în familie. Mai precis, cum poate înţelege un copil rolul patern diferenţiat de cel matern într-un cuplu homosexual? Opţiunea sexuală este un drept intim al fiecărui individ matur, însă acesta nu poate impusă ca model educaţional şi de dezvoltare a unui copil. Prin urmare, punctul meu de vedere în problematica parteneriatului civil este cât se poate de tranşant: pentru protecţia drepturilor individuale şi comune în cuplu, există deja în Dreptul familiei instituţia căsătoriei civile. Vă mulţumesc Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc. Domnul deputat Bogdan Huţucă? Domnul deputat Sorin Moldovan?

Sorin-Dan Moldovan Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "PSD continuă limbajul dublu - una zice, alta face!". Când este vorba de a scăpa de braţul legii, PSD-ul dovedeşte o capacitate de acţiune ieşită din comun. Când este vorba de a promite dublarea salariilor, doamna ministru Vasilescu jubilează pe canalele TV. Însă când banii trebuie să intre în conturi, se face linişte. Se repetă eternele truisme - că salariile sunt mici, ceea ce deja ştim; că oamenii sunt nemulţumiţi, ceea ce deja ştim; că fără bani nu poţi avea performanţă, ceea ce iarăşi ştim; şi aşa mai departe. Aseară, doamna ministru Olguţa Vasilescu a ieşit public şi a transmis o serie de mesaje, adresate unor categorii profesionale recunoscute pentru disciplina lor: militarii şi cei care lucrează în domeniul extins al ordinii publice. Pentru aceştia ar urma să curgă laptele şi mierea. În mod categoric, aceşti oameni onorabili merită mai mult pentru serviciul lor. Însă ceea ce nu merită aceşti oameni este abordarea PSD-ului, care seamănă izbitor de mult cu o strategie de campanie electorală, dozată pe parcursul a patru ani. Zăhărelul, cum s-ar spune. Mesajul ministrului muncii a culminat cu un punct de maximă ipocrizie, în care ministrul citea nişte cifre dintr-un document care, chipurile, a scăpat în presă pe surse. Ce anume ar fi putut-o împiedica pe doamna ministru să vină cu un document oficial, asumat de ministerul pe care-l patronează? Unde - altundeva decât în derizoriu - vrea să ne ducă PSD-ul cu acest limbaj dublu? De ce se fereşte PSD-ul de asumarea acestei legi? În final, singurul lucru cert despre Legea salarizării unitare este că PSD-ul se va asigura că o va transforma într-un instrument electoral eficient. Restul este poveste. Deputat al PNL, Sorin Moldovan, Circumscripţia electorală nr. 13, Cluj.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mai avem timp pentru o singură declaraţie. Domnul deputat Vasile Cîtea? Vă rog.

Vasile Cîtea Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Separarea puterilor în stat - principiu fundamental al statului constituţional modern". Dragi colegi, După ultimele evenimente petrecute în România am crezut, iniţial, că asistăm la o rescriere a dispoziţiilor constituţionale. Să fi fost oare abrogate dispoziţiile art. 2, 61, 115 şi 124 din Constituţia României, printr-o mişcare de forţă specifică unui stat absolutist? Această stare de incertitudine a fost rapid înlăturată de ultima decizie a Curţii Constituţionale din România care a statuat, cu subiect şi predicat, că una dintre puterile statului şi-a încălcat competenţele, cu alte cuvinte, a încălcat principiul fundamental al separării puterilor în stat. Acest principiu, pe care îşi construiesc statalitatea majoritatea ţărilor europene, este considerat piatra de temelie a unui stat modern, în sensul în care puterile trebuie separate şi echilibrate pentru a garanta una dintre cele mai importante inviolabilităţi: "Libertatea individului". Aşadar, separarea puterilor statului nu este un moft al unui teoretician în materia dreptului, ci mijlocul de garantare a libertăţii unui individ, cu scopul declarat de a izola orice încercare de instaurare a unui stat absolutist. Revenind la ultimele evenimente de pe scena politică românească, am asistat la o ofensivă veritabilă împotriva statului de drept, deşi art. 2 din Constituţie precizează că: "Suveranitatea naţională aparţine poporului care o exercită prin organele sale reprezentative", iar dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie precizează că: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării", fără să uităm de dispoziţiile art. 115 alin. (2) care fixează cadrul juridic pentru instituţia delegării legislative. Decizia recentă a Curţii Constituţionale nu a făcut altceva decât a delimitat, în fapt, competenţele în ceea ce priveşte puterile statului şi a repus la locul cuvenit principiul supremaţiei constituţionale. Chiar dacă este greu de acceptat pentru unii colegi, Curtea a statuat faptul că există un conflict de competenţă între DNA şi Guvernul României, conflict generat de ancheta procurorilor cu privire la oportunitatea şi legalitatea unui act normativ. Faptul că judecătorii Curţii Constituţionale au confirmat răspicat că Guvernul Grindeanu a acţionat legal, în sfera lui de competenţă pentru a emite ordonanţe, este o victorie a principiului legalităţii. Într-o democraţie autentică, oportunitatea unui act normativ nu poate fi verificată de reprezentanţii Ministerului Public, nici motivarea acestuia, nici măcar dacă, în speţă, se verifică sau nu starea de urgenţă care să îl determine. Aşa încât, ne dorim, dragi colegi, ca în România, justiţia să se înfăptuiască numai în numele legii, iar procesul legislativ să fie exercitat de autorităţile învestite direct sau indirect prin cea mai veritabilă armă politică, votul cetăţeanului şi nu dosarul politic. Vă mulţumesc. Deputat Vasile Cîtea, Circumscripţia Iaşi.

Carmen-Ileana Mihălcescu Mulţumesc şi eu. Sesiunea dedicată declaraţiilor politice se încheie acum.