Petru Gabriel Vlase 38. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua naţională a pădurilor. Din partea iniţiatorilor? Nu. Comisia... Este? Domnule Gheorghe, vă rog.
Tinel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. N-am să fac acum apologia a ceea ce înseamnă sau reprezintă rolul şi importanţa pădurilor în contextul actual al evoluţiei societăţii umane, însă am să fac un scurt istoric, că să înţelegeţi cum de-am ajuns să propunem această iniţiativă legislativă. Şi vă reamintesc că despre chestiunea legată de păduri, anteriorii noştri mari cărturari au tot vorbit şi au tot scris. Primul însă care s-a aplecat asupra rolului şi importanţei pădurii a fost Spiru Haret, în 1902, cel care instituia Ziua sădirii arborilor. Ulterior, regimul comunist avea să conştientizeze rolul şi importanţa pădurii în dezvoltarea societăţii româneşti şi în 1953, prin Poşta Română, aveau să se tipărească 3 emisiuni de timbre poştale, în aşa fel încât să se marcheze acest rol deosebit al pădurii. De atunci, practic, avem un şir neîntrerupt de evenimente legate de "Luna pădurii". Între 15 martie şi 15 aprilie, în fiecare an, silvicultorii, la început, după care întreaga societate a preluat şi transpus în practică manifestări, evenimente care să conştientizeze în opinia publică, în mase, care este rolul şi importanţa pădurii. În 1991, la al X-lea Congres forestier mondial de la Paris, apare pentru prima dată conceptul de dezvoltare durabilă a pădurii. Apare pentru prima dată la nivel internaţional, pentru că anterior, în 1975, istoricul Constantin Giurescu, în lucrarea "Istoria pădurii româneşti de la începuturi până în prezent", dezvolta acest concept la nivel naţional şi spunea, printre altele: "Ar trebui să se taie din pădure atâta cât produce pădurea şi cât îi permite starea ei", în 1975. Înainte de 1989, funcţiona sau apăruse în spaţiul public un concept. Se spunea: "În viitor, cine va avea păduri, va avea aur". Până atunci, conceptul era simbolic sau ducea mai mult spre partea simbolistică a activităţilor, a acţiunilor. Acum însă constatăm, iată, în această perioadă tumultuoasă a schimbărilor climatice, că ce spuneau înaintaşii, ce spuneau predecesorii noştri se confirmă. Constatăm acum, prin ceea ce facem noi, prin ceea ce face societatea civilă cu privire la rolul şi importanţa pădurii. În 2012, Organizaţia Naţiunilor Unite instituie Ziua internaţională a pădurii, în 21 martie. Noi, prin Codul silvic, Legea nr. 46/2008, am instituit între 15 martie şi 15 aprilie, "Luna pădurii". Ce facem astăzi, aici, prin acest proiect de act normativ, nu facem decât să stabilim ca în data de 25 martie să sărbătorim, la nivel naţional, Ziua naţională a pădurii, conştientizând încă o dată rolul şi importanţa acesteia, mai ales în dezvoltarea viitoare a societăţii în general. Pentru că unul din factorii principali, nu de producţie, ci de mediu, îl va reprezenta pădurea. Marin Drăcea, un mare silvicultor român, spunea, în 1936: "Câmpiile se apără la munte". Şi cât adevăr! Cât adevăr este în această frază, spusă acum mai bine de 65... 70 de ani, de Marin Drăcea. Observăm despăduririle făcute la munte, tăierile abuzive la munte se repercutează în zona de câmpie, prin fenomene de torenţialitate şi extreme - secetă, care se petrec parcă cu o ciclicitate nemaivăzută. Deci cred că ar trebui ca prin instituţiile publice ale statului, prin autorităţile publice locale şi centrale, ziua aceasta, de 25 martie, să fie sau să rămână în conştiinţa neamului ca o zi extrem de importantă, poate la fel de importantă ca şi Ziua naţională a României. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Comisiile? Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu. Domnul Borza.
Remus-Adrian Borza Domnule preşedinte, Dragi colegi, O să dau citire Raportului comun asupra Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua naţională a pădurilor. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua naţională a pădurilor, transmis cu adresa PL-x 396 din 3 octombrie 2016. Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 27 septembrie 2016. La întocmirea raportului comun comisiile au avut în vedere: Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea Zilei naţionale a pădurilor în data de 25 martie, cu scopul de a creşte gradul de responsabilizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege menţionat, în şedinţa din 18 octombrie 2016. La lucrări şi-au înregistrat prezenţa un număr de 32 de deputaţi, din 33. La dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, şi doamna Erika Stanciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua naţională a pădurilor, în forma prezentată de Senat. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul Simionca.
Ionuţ Simionca Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, 25 martie este o iniţiativă bună, dar totdeauna când sărbătorim ceva, când comemorăm ceva, trebuie să se întâmple ceva semnificativ. Şi cred că în 25 martie ar trebui să se încheie defrişarea ilegală a pădurilor. Şi în fiecare an, dacă noi o să sărbătorim ziua de 25 martie, s-o sărbătorim prin plantări, să zicem, 5.000 de puieţi, în fiecare an, de 25 martie, să mergem să plantăm, să replantăm pădurile noastre. Şi atunci cred că şi spiritul civic... şi comunitatea se poate implica. Şi această zi într-adevăr o să aibă o însemnătate pentru noi, pentru români. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase De acord. Doamna Gavrilă.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Tocmai pentru că pledoaria iniţiatorului a fost şi cu valoare simbolică, dincolo de valoarea ştiinţifică şi tehnică, aş sublinia importanţa simbolică a acestei date şi a acestei sărbători şi nu aş asocia-o doar cu activităţi legate de ceea ce fac instituţiile silvice sau zona aceasta agricolă şi silvică, care, ştiu eu, poate că ar însemna conştientizarea opiniei publice şi are rol de sensibilizare şi conştientizare. Dar cred că trebuie să extindem subiectul şi spre zona educaţiei tinerilor, spre activităţile nonformale. Îmi pare rău că în iniţiativa respectivă nu am regăsit, într-o continuitate la organizaţiile nonguvernamentale, şi posibilitatea instituţiilor educaţionale de a desfăşura activităţi nonformale, educative, integrate în zona educaţiei ecologice, pentru protecţia mediului. Şi probabil că Ministerul Educaţiei, dacă are reprezentant aici, ar trebui să preia ideea şi să introducă în calendarul activităţilor educative şi această zi naţională, care să genereze activităţi, dezbateri, întâlniri şi poate chiar şi zona aceasta de translare din spaţiul poetic de care se vorbea, tinerii, elevii învaţă despre valoarea pădurii, despre toposul sacru al acesteia, despre copacul, în ipostaza de axis mundi , dar să intre şi în zona de conservare, de plantare, de înţelegere a rolului pentru echilibrul planetar. Deci o extindere a ceea ce facem, în spaţiul educaţional şi cu acest tip de educaţie, nonformală. Mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Doamna Pană.
Adriana-Doina Pană Stimaţi colegi, În puţine cuvinte aş vrea să subliniez ceva ce eu consider foarte important, pe lângă ce s-a spus. Da, există o recunoaştere generală, mondială, legată de importanţa pădurii. O spune şi Rezoluţia ONU, o spunem şi noi, prin Codul silvic. În o lună de zile, de fapt, se derulează toate activităţile care erau prinse în nota de fundamentare pentru stabilirea zilei de 25 martie, Ziua pădurii. Dar ce nu s-a spus deloc până acum este că noi trebuie să ne gândim la pădure nu numai declarativ, nu numai poetic, ci pragmatic. V-aduc aminte de anul trecut, de acum 2 ani, luptele uriaşe pentru o legislaţie care să permită dezvoltarea durabilă a pădurilor şi cât de greu a fost. Atunci vă spuneam, în momentul în care s-a votat a doua oară Codul silvic, pentru că a fost întors de la Preşedinţie, că dintotdeauna noi am considerat că... codrul e frate cu românul şi că în ziua respectivă s-a dovedit şi invers, că românul e frate cu codrul. Cât de curând vom avea, stimaţi colegi, ocazia să mai votăm o lege foarte importantă, care amendează contravenţiile silvice. Şi aş vrea să existe acelaşi suport ca şi pentru Codul silvic. Pădurea mai are nevoie de foarte multe lucruri din partea noastră. De aceea subscriu, trebuie să o cinstim, trebuie prin orice să-i arătăm valoarea. Şi chiar dacă există o zi internaţională a pădurii, în 21 martie, cel puţin pe motiv că pădurea românească e considerată "plămânul Europei", susţinem şi noi, PSD-ul, ca şi ziua de 25 martie să fie închinată pădurii, să fie numită Ziua naţională a pădurii. Mulţumesc. (Domnul deputat Tudor Ciuhodaru solicită să ia cuvântul.)
Petru Gabriel Vlase Au fost doi de la PSD, domnule Ciuhodaru. Alte intervenţii? Nu sunt. Nefiind amendamente, legea merge la votul final.