Petru Gabriel Vlase 23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil. Vă rog, Guvernul.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Comisia?
Leonardo Badea Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional. Comisiile reunite pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia pentru buget, finanţe, bănci au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit acest proiect de lege. Comisiile reunite au analizat acest proiect de lege şi, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare, cu amendamentele admise prezentate în anexă. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Dezbateri generale? Domnul Márton Árpád şi după aceea domnul Gheorghe.
Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Fiind membru în Comisia pentru cultură, trebuie să vă spun că în această comisie, anul trecut şi cu un an înainte, s-a dezbătut mult asupra acestui obiect de patrimoniu. La dezbaterea bugetului din 2000 şi pentru 2016 am avut intervenţii toate grupurile parlamentare. Comisia a şi adoptat anumite amendamente, prin care am introdus în bugetul de stat o sumă, de cinci milioane, prin care să se înceapă demersurile necesare pentru a putea plăti suma cerută de proprietari. Evident că erau mai multe propuneri de sume, pentru a fi cât mai aproape de solicitările de atunci ale proprietarilor. Până una, alta, am avut bugetul cum l-am avut şi s-a luat acea decizie de a încerca să se strângă banii necesari de la populaţie. O încercare nereuşită. Ca atare, într-adevăr, ordonanţele - că vine şi cealaltă ordonanţă - nu-şi mai au rost, efectul lor, deşi a produs efecte juridice, a devenit caduc. Ca atare, trebuie să le respingem. Dar ideea de bază, despre care doresc să vă vorbesc, este una simplă. Dacă noi dorim să achiziţionăm în domeniul public al statului opere de valoare, noi, anual, trebuie să avem în bugetul de stat o sumă de, care să poată să rămână şi pentru anul viitor şi să se mai pună un bănuţ, ca în momentul în care se iveşte o posibilitate de a cumpăra un astfel de obiect, statul român să-şi facă datoria, pentru că astfel de improvizaţii, pe care le-am avut anul trecut, nu duc nicăieri, aşa cum am văzut. Deci nu e nevoie de ordonanţe, nu e nevoie de legi, avem Legea bugetului de stat, în care trebuie să avem siguranţă, să avem bani şi pentru renovarea imobilelor pe care le avem, de o inestimabilă valoare, şi de recuperarea imobilelor care, iarăşi, ţin de patrimoniul cultural naţional. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Ştirbu.
Gigel-Sorinel Ştirbu Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Ordonanţa nr. 10 a fost amplu discutată şi foarte dezbătută în comisiile de specialitate, în legislatura trecută. Totul a plecat de la o intenţie lăudabilă, şi anume aceea de a cumpăra un bun de patrimoniu naţional din categoria "Tezaur", celebra operă de artă a marelui nostru sculptor Constantin Brâncuşi, "Cuminţenia Pământului". Aşa cum spunea antevorbitorul meu, domnul Márton Árpád, la dezbaterea bugetului pe anul 2016 toţi membrii Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor au făcut un amendament prin care au solicitat Guvernului să accepte ca o sumă de 5 milioane de lei să meargă special pentru a începe negocierile şi pentru achiziţionarea acestui bun de patrimoniu din categoria "Tezaur". Bineînţeles că nu a fost acceptată această chestiune, această doleanţă, această solicitare, acest amendament al membrilor comisiei, şi Guvernul a spus că va da o ordonanţă care va duce la achiziţionarea acestui bun. Iată că ordonanţa a fost dată, iată că nu s-a achiziţionat această operă de artă. În momentul de faţă vreau să vă spun, să vă readuc aminte celor care ştiţi şi să vă informez pe cei care nu ştiţi acest lucru, că în fruntea Ministerului Culturii este aceeaşi persoană care a început în 2015 discuţiile pentru achiziţionarea acestui bun, domnul Ionuţ Vulpescu, care a fost şi membru în Comisia pentru cultură. Eu nu pot să-mi exprim decât speranţa că Domnia Sa nu şi-a schimbat părerea vizavi de dorinţa de a achiziţiona acest bun de patrimoniu naţional. Nu avem foarte mulţi emisari, foarte mulţi ambasadori de calibrul marelui Brâncuşi, noi, românii. Nu sunt foarte multe opere care sunt în ţară şi pe care Guvernul, poporul, noi putem să le achiziţionăm, în beneficiul nostru şi al generaţiilor viitoare. Ca atare, încă o dată, cu riscul de a mă repeta, îmi exprim speranţa că actualul Guvern, actualul ministru, va continua discuţiile, va reactiva, dacă cumva acesta a încetat, dreptul de preemţiune al statului român pentru cumpărarea acestui bun de patrimoniu. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Bichineţ. Domnul Bichineţ, după aceea domnul Bacalbaşa. Oameni grei, la urmă...
Corneliu Bichineţ Daţi-mi privilegiul să vorbesc...
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Să am ocazia să vă rup eu oasele, şi nu invers!
Petru Gabriel Vlase Vă rog, vă rog! Vă rog, domnule Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Am ascultat cu mare atenţie luarea de poziţie a fostului ministru al culturii. Domnul Gigel Ştirbu, da? Mi-a plăcut ce aţi spus dumneavoastră aici. E bine să ştie toată lumea că într-o perioadă de tristă amintire, la Târgu Jiu, câţiva neinspiraţi voiau să smulgă din solul patriei "Coloana Infinitului". Mai târziu, alţii, aţi văzut, s-au şi aşezat cu fundul pe ea, ca într-o ţeapă, şi nu le-a fost prea confortabil. Eu cred că noi toţi avem datoria, ca atunci când e vorba de Brâncuşi, pe care îl revendică francezii ca fiind al lor, să negociem aşa cum se cuvine, şi tot ce a creat acest om să ajungă în România. Este o datorie patriotică! Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Bacalbaşa.
Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa Această dispută, despre opera din tinereţe a lui Brâncuşi, este o splendidă ilustraţie a ceea ce se numeşte în logica formală ignoratio elenchi - ignorarea subiectului. Pentru că, de fapt, aici nu vorbim despre opera din tinereţe a unuia dintre cei mai importanţi sculptori români, ci vorbim despre un fapt penal, ocultat cu grijă, întrucât aparţine prim-ministrului venit printr-o lovitură de stat, după îndepărtarea Guvernului legal ales, şi care a încercat, pe de o parte, să facă o afacere murdară, financiară, diferenţa de preţ între 5 şi 11 milioane, iar pe de altă parte a încercat să facă ceea ce Codul penal românesc denumeşte abuz de putere şi aducere de foloase necuvenite. S-a încercat ca prin această operă de artă - care a dus la anveloparea consiliului de miniştri a lui monsieur Cioloş... Cioloş, excuzes-moi ... (Aplauze.) - să se deruteze votul bietului popor român care a fost totdeauna amăgit şi prostit, de data aceasta se pare că nu s-a reuşit, şi eu, personal, cer ca DNA-ul să-şi facă datoria în ceea ce priveşte împuţita afacere Cioloş-Brâncuşi! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Proiectul merge la votul final, cu cele trei amendamente admise.