21 februarie 2017 – Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea cetăţeniei române membrilor comunităţilor româneşti de pretutindeni, victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice (Pl-x 189/2016). ( rămasă pentru votul final )

Petru Gabriel Vlase 65. Propunerea legislativă privind acordarea cetăţeniei române membrilor comunităţilor româneşti de pretutindeni, victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice, Pl-x 189/2016. Domnul Gheorghe.

Andrei Daniel Gheorghe Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Această iniţiativă legislativă vizează satisfacerea unuia dintre acele elemente care ţin de Strategia naţională pe termen mediu şi lung şi care decurg din punctul 1 din Constituţia României, care spune că România este stat naţional. În special mă refer aici la ceea ce înseamnă cele între 7 şi 10 milioane de români care se găsesc în afara graniţelor. Această lege care doreşte pur şi simplu să acorde cetăţenia extinsă românilor este concentrată pe 3 paliere, 3 grupuri. În primul rând, ne referim la cetăţenii români şi urmaşii cetăţenilor români, indiferent de originea etnică, oameni care şi-au pierdut cetăţenia în urma rapturilor istorice - şi ne referim aici, în primul rând, la tragedia reprezentată de Pactul Ribentropp-Molotov şi cel de-al Doilea Război Mondial -, la membrii comunităţilor istorice din jurul României - şi ne gândim aici, de exemplu, la românii din Timoc, în număr de 350.000, la românii din Bucovina şi restul Ucrainei în număr de 450.000 şi la alte grupuri, precum sunt armânii şi macedoromânii din Balcani şi apoi ne gândim, bineînţeles, şi la reprezentanţii vechii diaspore româneşti care în ultimul secol au migrat în Europa Occidentală şi în Statele Unite. De aceea, acest element de păstrare a identităţii româneşti mi se pare esenţial. De asemenea, România, ca o naţiune puternică, trebuie să-şi valorifice capitalul simbolic, capitalul material, uman şi cultural, reprezentat de diaspora românească şi de comunităţile istorice de pretutindeni din lume. Să ne gândim. Acesta reprezintă puntea şi un colac de salvare ale unor comunităţi care se află în pragul dispariţiei. Şi există posibilitatea ca peste 100 de ani niciunul dintre urmaşii tracilor de la sudul Dunării să nu mai vorbească un dialect românesc, indiferent dacă vorbim de românii timoceni, sau vorbim de istroromâni, sau meglenoromâni, sau macedoromâni. În continuare, este foarte important să nu uităm un alt aspect: elementul care ţine de circulaţia şi folosinţa a ceea ce înseamnă forţa de muncă. Vom vedea că va veni un moment în care vom avea de ales între fie a atrage imigranţi care pot veni din ţări cu un anumit potenţial, îmi permit să spun, chiar terorist, din Orientul Mijlociu sau Africa, şi aici am putea alege oameni care sunt mult mai apropiaţi de cultura noastră, de identitatea noastră şi care vorbesc aceeaşi limbă şi au aceeaşi origine şi care trăiesc în ţările din jurul nostru sau ai căror părinţi şi bunici au migrat din România pentru o viaţă mai bună în Europa Occidentală. Să nu uităm că în Europa există mai multe legi de acest tip şi sunt ţări absolut respectabile pe mapamond care au legi, inclusiv... mult mai permisive decât ceea ce propunem noi în acest proiect de lege. Şi mă refer aici la Israel, mă refer la Polonia, mă refer la Ungaria. De exemplu, Legea cu privire la cetăţenia maghiară, o lege chiar mai avansată decât aceasta pe care o propunem acum, se aplică şi are consecinţe juridice inclusiv pe teritoriul României. Aşadar, nu înţelegem de ce această lege nu ar putea să funcţioneze. Ea, bineînţeles, nu vizează, aşa cum greşit s-a spus, din punctul de vedere al fostului Guvern şi al fostului ministru al justiţiei, cum că ar provoca forme de discriminare. Nu, nu provoacă o discriminare faţă de nimeni. De exemplu, românii basarabeni sau românii transnistreni au fost discriminaţi de regimul stalinist. Asta ar însemna că noi, pe undeva, acum, venim şi discriminăm regimurile totalitare care au dus la aceste tragedii istorice, în urma cărora milioane şi milioane de români au rămas în afara graniţelor. Cred că este foarte important să ne gândim că o treime din naţiunea românească trăieşte în afara graniţelor. Şi este foarte important, dacă vrem să fim una dintre ţările care au un cuvânt de spus în Europa şi în lume, cum să-i avem aproape pe aceşti fraţi ai noştri, pe care vitregiile istoriei i-au ţinut departe de noi. În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al PNL, propun retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Deci aveţi... domnule Bichineţ, numai o secundă, că am o propunere. Termen? Două săptămâni. Vă rog. Avem propunerea Grupului parlamentar al PNL, retrimitere la comisie, două săptămâni. Vot. 46 pentru, 73 împotrivă, a picat. Domnule Bichineţ... numai o secundă, că nu am cum să... nu am procedură... Vreţi la dezbateri generale? (Domnul deputat Corneliu Bichineţ doreşte să ia cuvântul.) Păi ştiu, dar dumneavoastră aţi venit, nu v-am chemat eu! Comisia? Raportul Comisiei juridice.

Alina-Elena Tănăsescu Mulţumesc. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor reglementări care să asigure un cadru legal pentru acordarea de urgenţă a cetăţeniei române, membrilor comunităţilor istorice româneşti de pretutindeni, indiferent de ţara, regiunea ori continentul unde îşi găseşte domiciliul. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea raportului, membrii Comisiei juridice au ţinut seama de avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi de avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, respingerea propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Petru Gabriel Vlase Domnul Bichineţ. Dezbateri generale.

Corneliu Bichineţ Intervin, domnule preşedinte, din două motive: 1. Să surprind apariţia unui tânăr liberal foarte inteligent - lucru cam rar se întâmplă în Parlamentul României. Vă felicit, prietene - îmi permit să spun aşa, cred că suntem colegi de breaslă -, v-am urmărit la mai multe intervenţii şi cred că sunteţi o promisiune, dacă nu veţi fi dat afară de la liberali. 2. Al doilea motiv ce mă determină să intervin... domnul Nicolăescu se bagă şi Domnia Sa în seamă, dar v-a trecut vremea... Al doilea motiv este proiectul de lege în sine, care chiar dacă este trimis la comisie, eu zic că este foarte bun. Stimaţi colegi, Suntem cu toţii români, sau o parte dintre noi, o treime din români trăiesc în afara graniţelor ţării, din diferite motive. Cel mai grav este că noi avem posibilitatea, prin eliminarea taxelor, să acordăm cetăţenie tuturor românilor. Şi vă rog să medităm la această chestiune. Duceţi-vă la ambasada noastră, Ambasada Republicii Moldova în Bucureşti, să vedeţi ce troc, ce piaţă infectă este acolo, cum o anumită specie mai întunecată, aşa, jecmăneşte basarabenii care vin în fiecare dimineaţă, cum pot şi ei, de acolo, pentru a-şi obţine cetăţenia. Noi stăm aici în condiţii foarte bune. Am avut privilegiul să văd ce se întâmplă şi în Voivodina sârbească, ce prigoană este împotriva celor care îşi spun români, ce păţesc preoţii de acolo şi eu cred că este momentul să luăm exemplul Ungariei, Ungaria care a acordat cetăţenie tuturor maghiarilor din Transilvania şi le-a acordat-o şi românilor din Transilvania. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat. Sunteţi trei de la minorităţi. Domnul Ganţ. Doi maximum. Domnule Ganţ, vă rog. Mai erau două cereri în spate...

Ovidiu Victor Ganţ Stimate domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Am decis, prin vot, să nu retrimitem la comisie, dar nu ştiu dacă am procedat bine, pentru că tema în sine e extrem de importantă şi n-am să mă refer la toate argumentele valabile, de altfel, ale iniţiatorului. Dar e un aspect absolut îngrijorător care se manifestă, şi anume lipsa acută de forţă de muncă calificată pe care economia românească o reclamă. Dacă nu înţelegem faptul că sunt zone importante ale României, cu contribuţii mari la produsul intern brut, către care se produc mutaţii de populaţie, pentru că nu mai există populaţie locală care să muncească, înseamnă că ignorăm realitatea. Această gravă problemă economică trebuie să-şi găsească rezolvarea, iar tendinţa demografică din România este negativă. Nici acest aspect n-are voie să fie ignorat, nu văd şi nu s-au întâmplat în ultimii ani măsuri pentru compensare, pentru echilibrarea acestei situaţii demografice catastrofale pentru ţara noastră. În plus, e o practică europeană consacrată, multe state europene au astfel de legislaţie de încurajare a obţinerii cetăţeniei pentru conaţionalii care nu locuiesc pe teritoriul statului respectiv. Deci, abstracţie făcând acum de verdictul pe care l-am dat, repet, în opinia mea, greşit şi de menţinere a raportului de respingere, cred că ar trebui să fie o preocupare atât pentru Parlament, cât şi pentru Executiv, de a găsi soluţii pentru problemele semnalate de iniţiator. Vă mulţumesc frumos.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc şi eu. La dezbateri generale? Domnul Márton Árpád.

Árpád-Francisc Márton Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Din start trebuie să vă spun - se poate verifica votul electronic - eu am votat pentru retrimiterea la comisie a acestei legi. Şi vă spun de ce. Această lege, aşa cum este ea, nu poate fi adoptată. Deci dacă rămâne aşa, cu acest raport, cu acest text, atunci trebuie să fie respinsă, cel puţin din două considerente. Şi a fost invocată chiar de doi oratori legea maghiară. Vă mulţumesc, domnule deputat, că aţi spus dumneavoastră ce doream eu să spun, legea maghiară nu leagă cetăţenia de etnie. În momentul în care leg cetăţenia de etnie, este o discriminare etnică inacceptabilă. Şi vă dau un alt exemplu: prin iniţiativa dumneavoastră, un cetăţean care şi-a pierdut cetăţenia românească pentru că s-a dus în Israel şi nu se consideră a fi român, nu poate dovedi că este român, nu are dreptul să-şi redobândească cetăţenia românească. Este bine pentru ţară? Nu cred. Deci ar fi fost bine să fie reîntoarsă legea, ca această discriminare etnică să dispară. Mai este acolo un articol, iarăşi problematic: cum pot şi de unde să aducă persoana respectivă o hârtie prin care să dovedească că el nu a fost condamnat pentru crime de război? De la cine să aducă aşa ceva? De unde să aducă? Este inaplicabilă legea, pur şi simplu, din această cauză. Unde este prezumţia de nevinovăţie? Deci sunt câteva lucruri prin care această lege este inaplicabilă, deşi noi susţinem că ar trebui să avem o astfel de lege. Ca atare, în mod evident, în forma pe care o are, legea respectivă nu poate fi adoptată. Ca atare, eu, cel puţin, care am votat pentru retrimitere, voi vota împotrivă, pentru că este o lege discriminatorie în Europa de astăzi, inacceptabilă. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnul Tomac.

Eugen Tomac Domnule preşedinte, Şi grupul nostru, al Partidului Mişcarea Populară, solicită să mai dăm un vot pentru retrimiterea la comisie, pentru că am avut în faţa dumneavoastră doi vorbitori: domnul deputat Ganţ, care reprezintă comunitatea germană din România şi care reprezintă un model şi ar trebui să reprezinte un model pentru noi, românii... De ce spun acest lucru? Pentru că, nu ştiu dacă dumneavoastră cunoaşteţi, peste hotarele României avem astăzi zeci de mii de profesori care predau în limba română şi nu au niciun fel de suport din partea statului român, în condiţiile în care toţi cei care predau în limba germană din România se bucură de sprijinul statului german. Nu mai vorbesc de atenţia pe care o acordă statul maghiar comunităţii maghiare din România. Deci, cred că ar trebui să dăm dovadă de mai multă responsabilitate şi să retrimitem această lege la comisie, să o dezbatem cu multă atenţie şi să le oferim românilor care locuiesc, fără voia lor, peste hotare o şansă de a redeveni români şi în acte. Mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Domnule deputat, am avut o propunere, am votat-o, îmi pare rău. Alte intervenţii? (Vociferări.) Termen?

Eugen Tomac Două săptămâni.

Petru Gabriel Vlase Vot. 56 pentru, 67 împotrivă. E acelaşi vot. Vă rog. Vă rog, ştiu că doreaţi să luaţi cuvântul, nu? Nu vă înţeleg nemulţumirea, domnule deputat.

Emil-Marius Paşcan Nu cu maliţiozitate, dar v-a spus colegul, din păcate, din cauza ecranelor nu se vede, iar colegii sfioşi nu vă informează atunci când solicităm cuvântul.

Petru Gabriel Vlase Domnule deputat, haideţi să lămurim pentru toţi colegii. Aşa cum domnul Daniel Gheorghe, domnul Tomac, domnul Márton Árpád şi dumneavoastră... Cred că sunteţi domnul Paşcan, da?

Emil-Marius Paşcan Da.

Petru Gabriel Vlase Am fost informat de domnii secretari - şi sunteţi înregistrat aici, vă văd aici - că aţi cerut cuvântul. Nu v-am oprit cu nimic, doar că eram într-o cerere de retrimitere, că trebuia să supun votului chestiunea aceasta. Acum vă rog să luaţi cuvântul.

Emil-Marius Paşcan Mulţumesc. Vă rog să o întrebaţi pe colega dumneavoastră din dreapta dacă am cerut cuvântul înainte ca dumneavoastră să supuneţi votului şi atunci e OK. În regulă, nu e niciun fel de problemă de orgoliu, suntem la început de legislatură, aşa că o să trecem peste inadvertenţe. Ceea ce doresc să vă spun este că v-aş ruga să citiţi cu atenţie observaţiile şi argumentele prezentate în punctul de vedere al Guvernului, care sunt de-a dreptul jignitoare pentru noi, ca români, în primul rând. Spre finalul acestui argument, al Guvernului, se spune că a recunoaşte etnicii români din afara graniţelor, ar fi o procedură discriminatorie şi oarecum preferenţială pentru acei români. Eu cred că proiectul colegului nostru nu venea în contradicţie cu actuala lege a cetăţeniei, ci venea în completare. Tocmai de aceea - pentru că şi din punct de vedere demografic, şi al populaţiei, România se află într-un regres, şi din punct de vedere al natalităţii, negativ - eu cred că nu este rău să ne aplecăm cu foarte mare atenţie asupra situaţiei acestor români care doresc, adică o fac voluntar, fac această solicitare să devină cetăţeni români. Iar actuala lege cred că este perfectibilă. Ca principiu vă spun, stimaţi colegi, nu văd de ce atunci când se solicită reîntoarcerea în comisie, respectiv o reanaliză, suntem de principiu, cu o majoritate, în dezacord, adică suntem negativişti. La urma, urmei, suntem Cameră decizională. Câtă vreme pornim de la un principiu că orice act normativ este perfectibil şi că interesul nostru este ca legea să fie cât mai largă, favorabilă tuturor celor pe care-i reprezentăm, haideţi să fim de acord, în principiu, fiindcă în comisie se vine cu argumente în plus, şi acest lucru nu face decât să valideze buna noastră credinţă şi bunavoinţă în a promova acte normative şi chiar corectoare atunci când este cazul, când se simte nevoia unei completări. De aceea, eu fac apel la buna dumneavoastră credinţă şi, ca principiu, atunci când se solicită acest lucru, indiferent din partea cui vine solicitarea, să acceptaţi să se întoarcă la comisie, mai ales în cazul unor proiecte în care noi suntem Cameră decizională. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Am înţeles. Mai sunt intervenţii la dezbateri generale la acest proiect de lege? Domnul Vexler.

Silviu Vexler Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Am ascultat cu atenţie intervenţia colegului de la PMP şi trebuie să fac o completare. Nu ştiu care sunt acele atacuri împotriva comunităţii româneşti din Voivodina. Întâmplarea face că viitoarea mea soţie este din Voivodina şi eu sunt de cel puţin şase ori pe an acolo, şi Dumnezeu mi-e martor că a fost întotdeauna o vizită impecabilă. Doi. S-a menţionat situaţia statului Israel. Respectuos, comparaţia nu se poate face, pentru că acolo este o lege a reîntoarcerii, total diferită, pe motive religioase, şi nu etnice. Trei. Trebuie să fiu de acord cu domnul Árpád, colegul nostru de la UDMR, care se referă la faptul că există unele prevederi care sunt complet inaplicabile şi a menţionat foarte bine cazul cetăţenilor români care au plecat în Israel, şi cu această ocazie au fost obligaţi să renunţe la cetăţenie. Să-mi fie iertat, dar cum anume se poate face dovada că nu au acţionat contrar intereselor statului român sau că nu au fost condamnaţi pentru genocid? De unde depui cererea, cine ţi-o aprobă şi în ce formă?! Dacă există un răspuns, poate, dar eu, acum, nu l-am văzut. Vă mulţumesc frumos.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Sistăm dezbaterile generale aici pentru acest proiect de lege. Vă reamintesc... Sunteţi al treilea, domnule deputat, de la PMP, îmi pare rău.

Petru Movilă Domnule preşedinte, Mulţumesc. Subiectul cred că este destul de important şi cel puţin declarativ şi cu mici excepţii şi aplicaţii practice a fost susţinut de toate guvernele României. Cetăţenii români din afara graniţelor şi în special cei din Republica Moldova au fost subiecte sau au făcut parte din teme majore ale României, fie că vorbim de instituţiile internaţionale, fie că vorbim de relaţiile bilaterale dintre România şi Moldova. Evoluţia atitudinii statului român faţă de cetăţenii Republicii Moldova este o evoluţie pozitivă şi din acest punct de vedere, ca primul parlamentar român care şi-a deschis cabinete în Republica Moldova, în 2007, pot să vă spun că de la programarea pentru obţinerea cetăţeniei pe internet - şi dura un minut timpul de programare, pentru că mafia paşapoartelor româneşti, a actelor cetăţeniei din Republica Moldova funcţiona, şi statul român avea o imagine cât se poate de proastă în Republica Moldova. Astăzi avem consulate deschise la Bălţi, la Ungheni, la Cahul, la Chişinău, avem acorduri interguvernamentale semnate de România şi Republica Moldova, de sute de milioane de euro, prin care statul român şi-a asumat angajamentul de a susţine independenţa energetică, şi nu numai a Republicii Moldova. Cred că este timpul să coborâm şi la nivelul problemelor cetăţenilor Republicii Moldova. Acest proiect de lege respins arată, de fapt, faptul că, cel puţin punctul de vedere al Guvernului, nu este decât demagogie, pentru că acest proiect de lege putea fi completat, puteam scoate lucrurile care nu se pot aplica, dar trebuia să arătăm că există o concordanţă între declaraţiile noastre, ale tuturor politicienilor, şi practică. Republica Moldova nu este o ţară oarecare, nu este o relaţie oarecare. Am evitat chiar şi noi, Parlamentul, să avem grup de prietenie cu Republica Moldova, am făcut delegaţii permanente, orice, numai să arătăm că Moldova este altceva pentru România, iar noi nu am fost capabili nici să recunoaştem veteranii armatei române, care şi-au pierdut cetăţenia din motive neimputabile lor. Nu am fost capabili să micşorăm taxele consulare şi am făcut bani pe reîntoarcerea românilor din Moldova acasă. Toate aceste lucruri să ştiţi că vor costa, chiar dacă la nivel de principii generale, toată lumea va lăuda şi va iubi Moldova de la microfon. Trebuie să facem lucruri clare, concrete pentru cetăţenii Republicii Moldova. Foarte mulţi dintre ei sunt cetăţeni români şi ne fac cinste. Sunt medici, sunt oameni de afaceri, sunt colegi parlamentari. Ar trebui să ne oprim o dată cu această minciună! Ori suntem capabili să facem ceva concret pentru Republica Moldova - să avem un model de minister pentru relaţia specială cu Republica Moldova, să integrăm toate acţiunile statului român - sau dacă nu, să închidem acest subiect. Iar votul dat acestui proiect de lege astăzi arată foarte clar cât de mică este diferenţa dintre discurs şi minciună. Vă mulţumesc.

Petru Gabriel Vlase Mulţumesc şi eu, domnule deputat.