Petru Gabriel Vlase 63. Propunerea legislativă pentru reglementarea numărului de ore alocate studiului disciplinei "Istorie" în învăţământul preuniversitar, Pl-x 352/2016. Din partea iniţiatorilor? Domnul Gheorghe.
Andrei Daniel Gheorghe Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege l-am conceput, la momentul respectiv, ca un semnal de alarmă la adresa modului în care în sistemul românesc de educaţie sunt tratate o serie de materii, părerea mea, esenţiale în formarea unui om. Şi mă refer aici la istorie, dar este şi cazul altor domenii de educaţie, precum ar fi: fizica, economia, filozofia, educaţia religioasă şi multe altele, inclusiv geografia, chimia. Din păcate, există o anumită tendinţă de marginalizare a anumitor ştiinţe şi de ideologizare a învăţământului românesc. Consider că ora de istorie, în acest context, are un rol fundamental, pe lângă elementul ştiinţific şi cultural, lucruri pe care nu le punem aici în discuţie, în formarea individului ca un cetăţean responsabil. Pentru că istoria reprezintă deopotrivă educaţie democratică şi educaţie patriotică. Fără educaţie democratică şi educaţie patriotică, noi nu putem avea o naţiune care să fie cu adevărat responsabilă şi care să aibă capacitatea de a-şi autogestiona destinul cu bună ştiinţă şi într-un mod evolutiv. Din păcate, este foarte important ca şi Ministerul Educaţiei, în urma acestui semnal de alarmă pe care l-am tras prin această iniţiativă legislativă, dat fiind faptul că atributul respectiv, conform legii, revine... atributul alcătuirii planurilor-cadru de învăţământ revine ministrului educaţiei naţionale, prin ordinul de ministru, să ia în seamă acest apel pe care l-am făcut. O ţară care nu-şi cunoaşte istoria, nu ştie cine este, nu ştie ce doreşte şi nu ştie unde vrea să ajungă... Mi se pare fundamental să gândim şcoala, să gândim educaţia într-un spirit al patriotismului şi într-un spirit al respectului faţă de noi înşine şi de trecutul nostru, ca naţiune. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Doamna Gavrilă, comisia.
Camelia Gavrilă Mulţumesc, domnule preşedinte. Înainte de a citi materialul comisiei, intrând într-un dialog cu domnul deputat, aş vrea să spun că se poate face o pledoarie la fel de pătimaşă pentru fiecare disciplină de studiu care înseamnă conturarea unui profil de personalitate, fie că vorbim de domeniul ştiinţific, de domeniul umanist sau artistic. În al doilea rând, nu cantitatea este cea care face diferenţa, nu un număr de ore care să încarce şi mai mult un demers curricular deja sancţionat prin comparaţie cu toate cele europene, ci calitatea, relevanţa conţinuturilor, nu adăugând de fiecare dată alte şi alte discipline - fie ele de curriculum obligatoriu sau opţional - rezolvăm formarea elevilor, ci cred că ţintele, profilul absolventului pentru fiecare nivel de studiu sunt mai importante. Există o filosofie de concepere a oricărui demers curricular. Revenind la abordarea comisiei, este vorba deci de propunerea privind reglementarea numărului de ore alocate studiului disciplinei "Istorie", Pl-x 352, şi se referă la creşterea numărului de ore alocate studiului disciplinei "Istorie" în învăţământul preuniversitar la un număr de minimum două ore pe săptămână, la nivelul ciclului gimnazial şi între două şi patru ore, în ciclul liceal, în funcţie de profil. Totodată, se doreşte introducerea disciplinei "Istoria românilor". Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în septembrie 2016. În urma dezbaterii din septembrie 2016, comisia a propus, cu 13 voturi pentru, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: prevederile Legii educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare... prin aceste prevederi, planurile-cadru, programele şcolare pentru discipline, modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului. Potrivit prevederilor art. 66 din Legea educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, numărul de ore alocate disciplinelor de studiu este stabilit prin planurile-cadru de învăţământ, se aprobă prin ordin de ministru al educaţiei, cercetării şi tineretului. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţare. Deci iniţiativa excede cumva cadrului legal. Asta nu înseamnă însă că nu putem să pornim totuşi anumite dezbateri pe probleme curriculare, în cadrul Comisiei pentru educaţie, la care vă aşteptăm cu opiniile dumneavoastră, în continuare, în noul mandat.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dezbateri generale? Domnul Zisopol.
Dragoş Gabriel Zisopol Mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Propunerea legislativă face parte din categoria celor foarte dezbătute în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor. De nenumărate ori am întâlnit astfel de propuneri legislative şi, din păcate sau din fericire, cu acelaşi rezultat, deci cu un vot negativ. În ceea ce mă priveşte, sunt de acord, în principiu, cu tot ceea ce a fost dezbătut şi susţinut în propunerea legislativă, lucruri care au fost menţionate aici de preşedintele comisiei noastre, inclusiv cu introducerea "Istoriei românilor", un număr mai mare de ore, dacă vreţi dumneavoastră, cu un management educaţional necorespunzător. Dar, cu toate acestea, noi nu avem în portofoliu, din punct de vedere legislativ, acest lucru, adică intervenţia pe sistemul curricular, mărirea sau micşorarea numărului de ore, acesta fiind apanajul ministerului de resort, adică Ministerului Educaţiei Naţionale. În consecinţă, în conformitate cu legea, şi membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu pot susţine această propunere legislativă pe care ne-am fi dorit-o. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Bichineţ. Deschideţi microfonul.
Corneliu Bichineţ Cred că un sfert din parlamentarii din Camera Deputaţilor, la origine, sunt profesori. Unii dintre ei şi-au păstrat catedrele, alţii, nu. Oricum, toţi am trecut pe la şcoala generală, facultăţi, masterate, doctorate. Atunci când e vorba de curriculum, fiecare profesor doreşte ca disciplina pe care o predă să aibă cât mai multe ore. Astfel, copiii ar trebui să aibă 50 de ore pe săptămână. Însă când este vorba de "Istorie", având în vedere greşelile care s-au făcut în ultimii 15 ani, privind programa şcolară, ar trebui ca toţi să gândim că e necesar, şi la şcoala generală, şi la liceu, să se facă "Istorie" altfel. Vă rog să verificaţi manualele alternative şi veţi afla noutăţi extraordinare. Şi vă dau două exemple: sunt mai multe ore alocate pentru Doina Cornea decât pentru Ştefan cel Mare; mai multe ore de istorie pentru Cristian Tudor Popescu decât pentru Mihai Viteazul, ceea ce este foarte grav. V-aş propune ca la Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru cultură, oriunde, să pledăm cu toţii pentru ca istoria neamului românesc să fie cunoscută, pentru că astfel copiii îşi vor cunoaşte rădăcinile. Şi maturii îşi pot redescoperi rădăcinile. Să ştim unde suntem şi încotro mergem. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Solomon.
Adrian Solomon Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca profesor de istorie, nu pot să nu remarc ideea bună a colegului nostru de la liberali. E drept, nu putem să o legiferăm astfel, ci poate doar să transmitem... şi ar fi cazul să propunem chiar o declaraţie a Parlamentului către Ministerul Educaţiei, să aibă grijă cei din minister, şi mai ales cei de la comisiile de curriculum, ce "Istorie" vor să înveţe copiii noştri. Pentru că învăţământ naţional fără istoria patriei, fără literatura şi limba română şi fără geografia patriei, nu există. Restul pot fi oricum şi oriunde la fel. Aceste 3 elemente ale învăţământului naţional sunt cele care ne dau nouă identitate şi ne dau nouă, în acea unitate în diversitate, specificitate. De aceea, trebuie, înainte de toate, să cerem Ministerului Educaţiei să revizuiască de urgenţă ceea ce se predă la şcoală elevilor. Este inadmisibil ca în clasa a IV-a un copil să fie supus aceleiaşi programe, la fel ca un copil de clasa a VIII-a sau ca un copil de clasa a XII-a, când învaţă istoria neamului nostru. Eu ţin minte, când eram în clasa a IV-a, obiectul respectiv era centrat pe figurile importante ale istoriei naţionale, nu pe tot felul de amestecuri de popoare. Ce să înţeleagă unul de clasa a IV-a ce sunt aceia migratori, care erau obiceiurile grecilor, care erau obiceiurile romanilor şi aşa mai departe! Din istoria patriei am ajuns să facem o mică parte de istorie a românilor într-un amalgam de acesta, al istoriei Europei, care nu cred că face bine fiinţei noastre naţionale. Dacă vrei să dezrădăcinezi un popor, dacă vrei să-l deznaţionalizezi, predă-i "Istoria" în halul în care se predă de 10 ani de zile această "Istorie" la noi. Şi decăderea disciplinei a început nu din tăierea şi reducerea orelor la disciplină, ci din schimbarea modului de a preda "Istoria românilor", odată cu celebrul mandat al domnului Funeriu, care probabil numai interesele noastre nu le slujea. Felicitări, dar trebuie făcut altceva!
Petru Gabriel Vlase Da. Mulţumesc. Domnul Ciuhodaru.
Tudor Ciuhodaru "Istoria românilor" trebuie să ajungă o icoană printre disciplinele de studiu. Este vorba de fiinţa noastră naţională. Şi voi susţine orice demers prin care aceste lucruri vor fi făcute, în aşa fel încât românismul să ajungă în prim-plan între ceea ce învaţă copiii români la şcoală. Eu susţin un astfel de demers legislativ. Trebuie găsită o formulă. Pentru că lucrurile esenţiale pentru noi - "Istorie", "Istoria românilor", "Geografie", "Educaţia pentru sănătate", "Noţiunile de prim-ajutor" - sunt aruncate de o parte, în locul lor fiind discipline de tipul "Educaţie cibernetică", ca şi cum mâine am fi ţinta unui atac informatic la nivel de şcoală. În al doilea rând, vorbesc la nivel parlamentar. Credeam că sub această cupolă se pot lua orice fel de decizii. Ştiam că legile se fac în Parlament. Iar dacă un ordin de ministru rămâne mai important şi mai valoros decât o lege făcută de cei care au ajuns aici, daţi-mi voie să pun sub semnul întrebării ceea ce mai înseamnă puterea legislativă în Parlamentul României. Istoria trebuie să fie altfel apreciată. Şi voi fi de fiecare dată un susţinător al unui astfel de proiect de lege, indiferent din care parte a spectrului politic ajunge în Parlament. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Nu mai sunt... Domnul Tomac.
Eugen Tomac Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, N-aş fi intervenit dacă n-aş fi fost profesor de istorie. Sunt două chestiuni pe care vreau să le subliniez şi anume, cred că se impune ca la Comisia pentru învăţământ să existe o dezbatere serioasă pe acest subiect. De ce pun accent pe acest element? Sunt două chestiuni care mă preocupă în mod special, de foarte mult timp. Ar trebui să nu mai discutăm superficial despre această chestiune şi să cădem în capcana în care au căzut cei dinainte de 1989, când au folosit elementele de identitate în propaganda comunistă. Pentru că ne-au adus în situaţia în care... astăzi, pentru că nu ştim să ne respectăm cum se cuvine elementele care definesc identitatea românească, în situaţia în care în capitala României, în Bucureşti, nu avem, de exemplu, o statuie a celui mai mare român din toate timpurile, aşa cum s-a prezentat la un moment dat, şi mă refer aici la Ştefan cel Mare. Nu avem o statuie a lui Avram Iancu. Deci există foarte multe elemente care definesc identitatea românească, pe care o tratăm superficial. Imaginaţi-vă cum ar arăta Parisul fără o statuie a lui Napoleon sau, mai ştiu eu, alte capitale importante, europene. Deci cred că ar trebui să existe o dezbatere deschisă şi sinceră, la Comisia pentru educaţie, pe acest subiect, pentru că... Vă mai spun un lucru important legat de istorie. Sunt unul dintre cei care a luptat dincolo de Prut, în Republica Moldova, ca statul să renunţe la propaganda sovietică şi să revină "Istoria românilor" în şcolile din Republica Moldova, lucru care astăzi este în pericol. Dacă noi nu vom da tonul cuvenit legat de această problematică şi nu vom trata în spiritul responsabilităţii, să ştiţi că le vom da exemple proaste şi celorlalţi care luptă cu toată forţa pentru a şterge identitatea românească acolo unde există mari comunităţi de români sau cum este situaţia din cel de-al doilea stat românesc. Deci cred că acest subiect trebuie tratat cu multă responsabilitate. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Domnul Oprea.
Dumitru Oprea Nu aş fi vrut să iau cuvântul, dar se pare că în Parlamentul României operează gândirea de tip renascentist, uomo universale, oricine din sală se pricepe la orice. Subiectele cele mai abordate sunt - observaţi prin propunerile legislative ce le avem săptămânal - sănătate, educaţie, buget, cod fiscal şi cam aşa. Şi toată lumea face propuneri. Antevorbitorul meu, Tudor Ciuhodaru, voia să propună o perfuzie pentru ameliorarea educaţiei, dar perfuzia aceea... era nemulţumit de faptul că îl încurcă legea. Puteţi schimba legea, dar atâta timp cât ministrul are puterea aceasta, ministrul dă un ordin. Haideţi, să schimbăm legea, şi să o dea Parlamentul, şi să se ocupe şi de strategia educaţiei! Aşa cum Comisia SRI operează la nivelul celor două Camere, de ce nu şi problema educaţiei să nu fie tratată aşa? Dar propuneţi schimbarea legii! Altfel, vă spun, transformăm copiii pentru care aveţi cu toţii preocupări, copiii, nepoţii, într-un sac în care toată lumea îndeasă tot felul de cunoştinţe. Şi gândiţi-vă la un lucru: studenţilor de la licenţă nu ai dreptul să le pui mai mult de 22 de ore pe săptămână. Au fost 20 de ore până anul trecut, 20 de ore pe săptămână. Calculaţi câte ore au copiii de la învăţământul primar şi gimnazial şi dacă mai e loc la fiecare disciplină să mai adauge fiecare câte o oră sau două. Îi distrugem. Mai avem şi after-school-ul, unde, de asemenea, copiii, într-o zi, au mai multe ore de muncă decât părinţii lor. Aici ducem educaţia, dacă fiecare propunem tot felul de discipline cu tot felul de bune intenţii. Dar lăsaţi-i pe aceia care diriguiesc şcoala să o facă. Şi să venim cu propuneri, chiar de tip legislativ, dacă asta credem că este varianta. Dar gândiţi-vă întâi la copii! (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Da. Mulţumesc, domnule profesor. Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu. Mulţumesc.