Vasile Varga Domnule preşedinte, îmi pare foarte rău, n-am niciun material de la ambele comisii juridice. Le-aş fi prezentat cu drag. (Discuţii în sală.) Doar dacă mi-l înmânaţi dumneavoastră, de la prezidiu.
Vasile Varga Daţi-mi materialul dumneavoastră. Din sală : Nu are nimic... Nu a venit pregătit... (Discuţii în sală.)
Raluca Turcan Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor, Astăzi este o zi de responsabilitate maximă aici, în Parlament, faţă de viitorul ţării noastre şi faţă de parcursul european al ţării noastre.
Raluca Turcan Şi aş vrea să se înţeleagă exact ce vot dăm astăzi, în Parlament. Trebuie să avizăm un referendum care să ofere cetăţenilor şansa să se pronunţe împotriva corupţiei şi pentru integritate publică. Acesta este votul pe care trebuie să-l dăm şi merită apreciat la adevărata lui valoare. În mod evident, după ce se întâmplă în România ultimelor zile, oamenii vor ca lupta împotriva corupţiei să continue. Şi procentul celor care susţin acest lucru este unul covârşitor. Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a exprimat dorinţa de a asculta verdictul dat de cei mulţi, nu de un grup de favoriţi politici, pentru a clarifica fractura dintre actuala coaliţie de guvernare şi cetăţeni pe tema luptei împotriva corupţiei. Desigur, acest aviz este unul consultativ, dar semnalul pe care îl dă Parlamentul şi pe care îl va transmite românilor este unul de-o importanţă majoră, şi suveranitatea este a poporului. Una dintre formele în care se manifestă această suveranitate este, conform Constituţiei, referendumul. Vă solicităm, aşadar, şi vă solicit, în numele Partidului Naţional Liberal, să arătăm românilor că nu ne punem în calea unui verdict pe care ei doresc să-l dea şi că încurajăm participarea politică, să arătăm că suntem în serviciul poporului, că milităm pentru interesul public şi că respectăm dreptul poporului de a se pronunţa. Preşedintele României a acţionat în cadru instituţional şi constituţional pe baza prerogativelor pe care le are. Şi, din nefericire, pentru cei mulţi, pentru cei care astăzi protestează şi pentru cei care sunt îngrijoraţi, abrogarea Ordonanţei nr. 13 nu duce nicidecum la stoparea referendumului sau necesitatea stopării referendumului şi la detensionarea situaţiei, pentru că, în momentul de faţă, avem o majoritate parlamentară, o majoritate parlamentară care preia întreaga responsabilitate a loviturii încercate de Guvern. De aceea, dincolo de acest aviz pe care îl vom da pentru referendum, avem obligaţia ca, în Parlament, să clarificăm regimul celor două ordonanţe: Ordonanţa nr. 13 şi Ordonanţa nr. 14. Riscăm să fie o lovitură de imagine sau o manevră politică să ne concentrăm doar pe Ordonanţa nr. 14. Oamenii trebuie să privească mesajul fără niciun fel de echivoc şi să înţeleagă că Ordonanţa nr. 13 trebuie respinsă în Parlament, şi Ordonanţa nr. 14 trebuie aprobată în regim de urgenţă. Odată cu avizul dat pentru referendum, putem clarifica şi arăta oamenilor că atitudinea politică pe care au avut-o şi domnul Dragnea, şi domnul Tăriceanu, şi domnul Grindeanu a fost un accident. Aş vrea să cred că a fost un accident. În niciun caz n-a fost o problemă de comunicare. Dar poate că a fost un accident şi poate că reuşim în felul acesta, prin voturile pe care le vom da în Parlament, să dăm semnalul unei politici de forţă care scoate România dintr-un conclav politic şi o aşază pe drumul democraţiei europene occidentale. Aşadar, Partidul Naţional Liberal va vota un aviz favorabil pentru solicitarea de referendum. Partidul Naţional Liberal va fi alături de cetăţeni care pot să se manifeste cu un semnal clar, cu o voce clară pentru orientarea României în acest parcurs european, pentru egalitate în faţa legii, pentru supremaţia legii şi pentru lupta reală împotriva corupţiei. (Aplauze. Discuţii în sală.)
Eugen Nicolicea Aşa cum reiese din raport şi din avizul pe care l-am dat - toată lumea , s-a votat cu unanimitate la comisii. Au votat pentru un aviz favorabil, cu observaţii. Se pare, totuşi, că colegii de la PNL nu au înţeles că respectarea Constituţiei, respectarea legilor, deciziilor Curţii Constituţionale şi a recomandărilor Comisiei de la Veneţia sunt obligatorii. De asemenea, face... doamna Turcan a făcut confuzii extraordinar de grave şi nu vreau să se propage. Astfel, art. 2 din Constituţie prevede că suveranitatea naţională care aparţine poporului român este exercitată prin organele sale alese, precum şi prin referendum. Deci această suveranitate se face prin referendumurile decizionale, decizionale, cu privire la revizuirea Constituţiei prin care poporul decide să aprobe această revizuire sau un alt referendum decizional, demiterea preşedintelui, ceea ce nu este cazul. În momentul de faţă, ne aflăm la art. 90 din Constituţie în care poporul nu-şi exprimă suveranitatea, ci îşi exprimă voinţa asupra unei probleme puse. Deci să nu confundăm exprimarea voinţei cu exprimarea suveranităţii. La exprimarea suveranităţii, rezultatul referendumului este obligatoriu. La exprimarea voinţei, rezultatul este consultativ. Acest lucru îl ştie absolut toată lumea, mai puţin antevorbitoarea mea. (Râsete în sală, aplauze.) Cu privire la temă, tema este o temă generoasă, largă lupta împotriva corupţiei , dar atenţie la efecte. Nu se pune problema, aşa cum a prezentat antevorbitoarea mea, de a pune la îndoială o anumită parte a clasei politice sau toată clasa politică cu privire la voinţa de luptă împotriva corupţiei. Aici, prin această întrebare, se pune la îndoială dorinţa poporului român de a lupta împotriva corupţiei, iar efectele internaţionale pot să fie negative, pentru că, dacă preşedintele are îndoială cu privire la dorinţa poporului român, vă daţi seama că, prin asta, negăm chiar tratate internaţionale, cum ar fi Convenţia de luptă împotriva corupţiei de la New York. Noi reafirmăm sprijinul pentru această temă şi vom sprijini ca şi rezultatul referendumului să fie favorabil într-o măsură extraordinar de mare pentru a combate această idee lansată de Preşedintele României, cum că poporul român nu şi-ar dori lupta împotriva corupţiei. (Aplauze.)
Nicuşor Daniel Dan Eu am o luare de cuvânt cu caracter tehnic. Noi aprobăm acum o hotărâre care are un articol prin care aprobăm, iar acest articol are patru recomandări. La prima recomandare sugestia mea este să păstrăm doar primele trei linii... (Râsete, discuţii în sală.) ...şi să le ştergem pe următoarele. Mai precis, să nu interpretăm ceea ce spune Constituţia. Deci propun să ştergem tot ce scrie după... după virgulă, respectiv "...ţinând cont de faptul că lupta împotriva corupţiei a devenit o problemă cu caracter internaţional prin adoptarea Legii nr. 365 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003". Vreau să mai fac menţiunea că în Comisia juridică s-a dezbătut acest text, dar el a fost elaborat după ce votul s-a încheiat. Mulţumesc.
Árpád-Francisc Márton Permiteţi-mi să intervin pe procedură. Conform Regulamentului nostru, pe fondul unui raport nu poate decide plenul, decât după ce a retrimis la comisie. Având în vedere că astăzi trebuie să dăm un vot, înseamnă că, pe fondul problemei, nu se poate interveni. Era de intervenit în comisie, în comisiile reunite unde nimeni nimeni! nu a spus că n-ar trebui să pomenim de nişte texte, de altfel, obligatorii pentru toată lumea, inclusiv pentru Preşedintele României: ori tratate internaţionale, ori legi, ori Constituţie. Deci nimeni în comisie n-a intervenit. De ar exista un astfel de raport în care amendament respins ar exista, atunci s-ar putea pune în discuţie această problemă, conform Regulamentului nostru.
Robert-Nicolae Turcescu Bună ziua! Pe loc repaus! (Discuţii în sală, râsete; aplauze.) Stimaţi colegi, Observ că, astăzi, de la această tribună, toată lumea aminteşte de şedinţa de dimineaţă, în care s-a stabilit să fie un aviz favorabil pentru această solicitare a Preşedintelui. Sigur, la această oră există o necunoscută şi ea se numeşte întrebarea pe care vom fi cu toţii invitaţi să ne exprimăm la acest referendum. Mi-aş dori să cred că, la momentul la care această întrebare va fi formulată de preşedintele Klaus Iohannis, domnul Şerban Nicolae, domnul Nicolicea vor avea aceeaşi atitudine pe care au avut-o ceva mai devreme, venind în faţa acestui microfon, adică nu vor comenta foarte mult şi vor spune că sunt în continuare de acord cu referendumul. Şi, mai ales, mi-aş dori să cred că, după rezultatul referendumului din 2017, nu vom avea aceeaşi stare ca după rezultatul referendumului din anul 2009, care, e adevărat, a fost şi acela consultativ nu-i aşa, domnule Nicolicea? , dar totuşi atunci aveam o voinţă clară, exprimată de poporul român şi rezultatele acelui referendum nu au fost niciodată puse în aplicare. Să vă reamintesc: era vorba de Parlament unicameral, de 300 de parlamentari... Ei, iată, nu suntem în această situaţie! (Intervenţii neinteligibile din sală.) Societatea românească e astăzi într-un punct de inflexiune, iar un referendum, în acest moment, este în plină desfăşurare. El se întâmplă de foarte multe zile şi la el participă în fiecare zi sute de mii de români care sunt în stradă atât în faţa Palatului Victoria, cât şi în alte oraşe ale ţării, deci nu numai în Bucureşti. Din sală : Domn colonel!
Robert-Nicolae Turcescu Pe loc repaus! Altă întrebare. (Aplauze.) Da, vrem cu toţii integritatea funcţiei publice şi luptă împotriva corupţiei şi chiar cu nuanţele pe care şi câţiva colegi le-au amintit ceva mai devreme, însă domnilor, foarte important în acest proces este să asigurăm şi transparenţa deciziei publice. În lipsa transparenţei putem vorbi tot de o formă de corupţie, iar ceea ce se întâmplă în aceste zile, apropo de Ordonanţa nr. 13, a fost o crasă lipsă de transparenţă. Ea putea fi foarte bine atenuată încă din primele zile, dacă Guvernul ar fi făcut ceea ce a făcut după foarte multe zile, şi anume să abroge Ordonanţa nr. 13. Asta se putea întâmpla în primele 24-48 de ore. Faptul că nu s-a întâmplat asta ne-a adus în situaţia în care ne aflăm astăzi. Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară va vota favorabil acest aviz, dar aş vrea să vă mai atrag atenţia asupra unui lucru. În art. 88 din Constituţie scrie aşa: că Preşedintele "adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii". S-a întâmplat. La art. 90: "Preşedintele, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.". Se întâmplă azi. Între cele două articole mai e art. 89 care vorbeşte despre dizolvarea Parlamentului. O zi bună! (Aplauze.)
Varujan Vosganian Mulţumesc foarte mult, domnilor preşedinţi. Motivul pentru care am luat cuvântul, dincolo de a spune că Grupurile parlamentare ale ALDE vor susţine decizia Comisiilor juridice reunite, este legat de câteva chestiuni care s-au spus de la această tribună şi asupra cărora trebuie să medităm puţin. Aş începe cu ceea ce s-a spus în luarea de cuvânt precedentă privind dizolvarea Parlamentului. Stimaţi colegi, Rar, un popor care să pună atâta entuziasm în a-şi distruge elitele. În România, elitele politice au suferit o dublă consecinţă: în primul rând, cele care existau, atâtea câte existau, au fost agresate permanent şi, în al doilea rând, din cauza atmosferei create în jurul clasei politice, elitele nu se mai împrospătează. De aceea, să zicem că nu am auzit ce a spus domnul colonel adineauri şi nu iau deloc "pe loc repaus" în ce spun acum. (Aplauze.) Domnule colonel..., eu sunt sublocotenent şi aşa am rămas. Domnule colonel, a asocia un referendum cu ameninţarea voalată a dizolvării Parlamentului arată că acest referendum, dincolo de întrebarea retorică pe care o pune, urmează a fi un nou atac împotriva clasei politice sau măcar a acelei părţi legitimate prin alegeri libere. Îmi doresc să nu se întâmple asta! (Aplauze.) În al doilea rând, aţi evocat referendumul din 2009. Noi dacă, în această tranziţie, continuăm un exil interior început cu mult înainte, după cel de-al doilea Război Mondial, e şi din cauză că nu ne-am lecuit traumele, e din cauză că nu învăţăm din lecţiile amare ale trecutului, iar referendumul din 2009 este, în această privinţă, una din lecţiile asupra cărora trebuie să mai medităm. Noi am fost puşi să decidem dacă vrem sau nu Parlament unicameral. Pe fondul alegerilor, puţini au discutat în mod real despre asta, puţini au spus poporului român că niciodată, câtă vreme România a fost democratică, noi nu am avut Parlament unicameral. Parlamentul bicameral a fost victoria României democratice de la Constituţia din 1866 încoace, iar de câte ori România a avut dictatură, a avut Parlament unicameral! Această dorinţă de reîntoarcere la unicameralism era, într-un mod voalat, o reîntoarcere la vocaţia dictatorială, pe care noi o refuzăm. În al doilea rând, nu există în lume nicio ţară democratică de mărimea României care să aibă Parlament unicameral. Şi, trei, nicio ţară din lume nu a trecut în mod democratic de la bicameralism la unicameralism. Trecerea de la bicameralism la unicameralism a fost numai consecinţa revoluţiilor sângeroase. De aceea s-a refuzat aplicarea unei astfel de hotărâri, mergând pe ideea că ea nu a fost dezbătută suficient. Acum ajung la acest referendum. Suntem cu toţii de acord că lupta împotriva corupţiei trebuie să continue, însă, atenţie, modul în care se pune întrebarea trebuie să păstreze această asumare. Eu aş face o recomandare şi aş pune întrebarea aşa: "Sunteţi de acord cu continuarea luptei împotriva corupţiei în condiţiile apărării drepturilor omului?" Aceasta este întrebarea de fond. Noi suntem de acord ca lupta împotriva corupţiei să continue. Suntem însă de acord ca ea să consacre principiul fundamental al respectării drepturilor fundamentale ale omului. Constituţia cu asta începe, cu drepturile fundamentale ale omului şi ele nu trebuie să lipsească din nicio întreprindere de această amploare. Aşadar, sunteţi de acord cu continuarea luptei împotriva corupţiei în condiţiile respectării drepturilor fundamentale ale omului? Din sală : Da! (Aplauze.)
Varujan Vosganian Şi atunci, şi atunci, alături de protestatarii care spun "DNA să vină să vă ia!", mi-aş dori să văd tineri protestatari care să protesteze împotriva agresiunii îndreptate împotriva Vioricăi Vişan, care a stat zece ani, nevinovată, în închisoare şi a vrut, de două ori, să-şi pună capăt zilelor! (Aplauze.) Şi, de 12 ani, nicio instituţie judiciară nu a vrut să vadă cine este vinovat. Mi-aş dori să văd protestatari care reclamă abuzul împotriva a zeci de oameni în procesul "Portul Constanţa", care au stat câte şase luni în închisoare nevinovaţi. Aşadar, aş vrea ca protestatarii în acelaşi timp să dorească lupta împotriva corupţiei, dar, în acelaşi timp, să dorească sancţionarea malpraxisului în domeniul justiţiei, să dorească reforma justiţiei, să vadă cine este vinovat pentru cele aproape 2 000 de cazuri în care suntem acuzaţi la CEDO de precaritatea actului de justiţie şi să vadă cine se face vinovat de şirul de abuzuri în care oameni nevinovaţi au fost târâţi în justiţie. Acesta este referendumul care să ducă la însănătoşirea reală a societăţii româneşti şi asta aşteptăm noi de la iniţiatorii referendumului! (Aplauze.) Şi un ultim lucru. Multe persoane au fost acuzate pentru abuz în serviciu sub diverse forme, pentru că s-au irosit bani publici. Eu întreb: atunci când e vorba de un referendum, propunere de referendum, la care suntem cu toţii de acord, la care sunt convins că, partidele fiind de acord, electoratul va fi, de asemenea, de acord, deci este un referendum cronica unei aprobări anunţate, şi atunci, vă întreb: de ce cheltuim noi zeci de milioane de euro pentru ceea ce ştim că oricum se va întâmpla dacă noi dorim ca acest referendum să fie o asumare pozitivă, deschisă, fără atac, ci doar către un viitor luminos? Pentru ce cheltuim noi douăzeci şi ceva de milioane de euro la valoarea leului din 2009, dar, probabil, peste 30 de milioane de euro acum? Cine va răspunde pentru paguba asta inutilă, la urma urmei? Pentru că acest referendum va putea cel mult să adâncească o falie prin întrebarea pusă, dar în niciun caz nu va contribui la însănătoşirea societăţii româneşti. De aceea, noi ne dăm acest acord unanim, bănuiesc, dar rog ca cei care doresc iniţierea referendumului să se mai gândească o dată dacă nu e mai bine ca cele 30 de milioane de euro să fie folosite pentru a crea 60 de centre modulare pentru medicina rurală, câte două în fiecare judeţ sărac, ca să ajute, astfel, pe oamenii din mediul rural să aibă accesul la sănătate care acum li se refuză. Acestea fiind spuse, îmi manifest speranţa ca iniţiatorii să dorească în mod real armonizarea vieţii politice din România şi reîntoarcerea la normalitate. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Raluca Turcan Doamnelor şi domnilor, S-a vorbit mult astăzi, aici despre Constituţie cred că aţi citit-o şi Constituţia începe cu următorul articol: "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.", continuă cu suveranitatea naţională, cu teritoriul României şi, putem ajunge şi la art. 16 care spune următorul lucru: "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.", şi, de asemenea, alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege.". Astăzi, aici, la această tribună, au fost colegi care s-au pus mai presus de lege. (Aplauze.) Au fost colegi care puteau să ajungă să-şi susţină nevinovăţia în faţa justiţiei, dar au preferat să se pună la adăpost în Parlamentul României şi să se pună mai presus de lege faţă de cei mulţi care aşteaptă un tratament egal şi care aşteaptă semnalul că această ţară poate să guverneze pentru cei mulţi şi nu pentru cei puţini . (Discuţii în sală; aplauze.) De la prezidiu : Procedură, domnul Şerban Nicolae.