Petru Gabriel Vlase La primul punct al ordinii de zi avem prezentarea moţiunii de cenzură iniţiate de 123 de deputaţi şi senatori, în conformitate cu prevederile art. 113 din Constituţie şi ale art. 92 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Dau cuvântul...
Eugen Tomac Procedură.
Petru Gabriel Vlase Procedură. Domnul Tomac.
Eugen Tomac Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doresc să anunţ, stimaţi colegi, că Grupurile parlamentare ale Partidului Mişcarea Populară susţin moţiunea de cenzură "Guvernul Grindeanu - Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România!". 25 de parlamentari ai PMP susţin moţiunea de cenzură. Mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Cine citeşte moţiunea? Dau cuvântul... Nu ştiu cine citeşte moţiunea. Domnul deputat Predoiu. Vă rog.
Marian-Cătălin Predoiu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dau citire textului moţiunii de cenzură formulat de PNL, USR: "Guvernul Grindeanu - Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România!", moţiune susţinută şi de colegii de la PMP, după cum a fost anunţat. Aşadar, Domnilor preşedinţi, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Stimaţi colegi, În 11 decembrie 2016, românii ne-au ales să le reprezentăm interesele în forul legislativ al ţării, având credinţa că noi, toţi cei care astăzi formăm Parlamentul României, vom acţiona numai în interesul lor, al românilor. De altfel, a trecut un pic mai mult de o lună de când ne-am angajat prin jurământ să ne îndeplinim cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de poporul român. De aceea, nu putem asista impasibili la atentatul pe care Guvernul PSD, al domnilor Dragnea şi Grindeanu, îl pregătesc românilor prin adoptarea unor acte normative prin care se urmăreşte modificarea Codului penal şi de procedură penală, precum şi graţierea unor pedepse. Sub masca respectării unor decizii ale unor instanţe interne sau internaţionale, Guvernul, girat de domnii Dragnea şi Tăriceanu, loveşte în ceea ce înseamnă siguranţa românilor şi a intereselor lor legitime. În şedinţa de marţi, simultan, Guvernul a comis un abuz în serviciu şi s-a salvat pe sine de urmările penale ale acestor fapte. Cuprinsul ordonanţei pentru modificarea Codurilor - penal şi de procedură penală - conţine dovada. Prin acest act normativ se dezincriminează favorizarea făptuitorului prin emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative. Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Guvernul şi-a asigurat astfel spatele faţă de mârşăvia comisă la ceas de noapte prin introducerea acestui paragraf. Am vrea să credem că unii dintre membrii Guvernului nu au dorit să voteze proiectele privind graţierea şi dezincriminarea unor fapte penale fără asigurări că nu vor răspunde penal. Aceasta este dovada că în momentul adoptării au avut reprezentarea faptului că săvârşesc o infracţiune în favoarea membrilor de partid şi a clientelei politice. Principalul argument invocat de Guvern în emiterea unui act normativ referitor la graţierea unor pedepse este acela al supraaglomerării din închisorile româneşti şi respectarea drepturilor omului. În realitate, suntem în faţa unor acte normative menite să exonereze şi să facă scăpaţi o serie de lideri politici ai PSD - ALDE, care au primit condamnări din partea instanţelor româneşti. În ultimele luni au existat discuţii în diferite zone ale politicului din care reieşea clar intenţia PSD de a iniţia demersul adoptării acestor acte normative prin care se dorea dezincriminarea unor fapte de corupţie sau asimilate acestora şi graţierea unor persoane condamnate. În diferite ocazii, reprezentanţii PSD au promis unor oficiali locali ori judeţeni, care aveau probleme cu legea sau care aveau dosare în diferite faze judiciare, că, odată ajunşi la putere, vor adopta aceste măsuri. Iată că toate aceste zvonuri au fost confirmate, iar societatea românească a fost înşelată, cetăţeanul fiind pus în situaţia de a fi minţit de către cei cărora le-a acordat votul de încredere. Motivaţia privind urgenţa adoptării unor măsuri pentru scăderea numărului de deţinuţi, întrucât CEDO a cerut încă din anul 2012 statului român să remedieze condiţiile inumane din penitenciare şi suprapopularea acestora, nu stă în picioare, dacă avem în vedere datele comunicate chiar de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, care arată că argumentele invocate de Guvernul Grindeanu sunt eronate. Astfel, potrivit datelor provenite de la această instituţie, supraaglomerarea, ca fenomen, este în scădere, iar cifrele demonstrează că acest efect este unul consistent. În ultimii 10 ani numărul deţinuţilor a scăzut de la aproximativ 48 000 la aproximativ 27 000. În acest context, reprezentanţii ANP apreciază că supraaglomerarea va scădea în maximum 4 ani, dacă planurile existente vor fi finanţate şi implementate. Potrivit aceloraşi surse, rata mortalităţii în penitenciare este de 3,5 la mia de deţinuţi, în timp ce rata mortalităţii în România este de 11 la mia de locuitori. Domnule prim-ministru, Ştim că sunt probleme reale în sistemul penitenciar românesc, însă acestea trebuie să fie rezolvate într-un mod transparent şi responsabil! Nu este corect să exploataţi această situaţie în interesul unui grup restrâns de politicieni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie. Dovada clară a faptului că în realitate coaliţia PSD - ALDE nu are ca obiectiv real soluţionarea problemei supraaglomerării din închisori constă în aceea că prin legislaţia propusă sunt graţiate pedepsele cu suspendare. Aici se află, de fapt, cheia acestei reglementări: ştergerea cu buretele a condamnărilor unor lideri ai coaliţiei aflate la guvernare în frunte cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Mai mult, insuficienta finanţare prin bugetul de stat a sistemului penitenciar este o dovadă concludentă a intenţiilor reale ale actualului Guvern legat de această problemă. Aşadar, în loc să adoptaţi măsuri concrete, care să rezolve în mod real problema supraaglomerării din penitenciare şi a încălcării drepturilor omului în aceste instituţii, dumneavoastră alegeţi calea salvării unor personaje politice condamnate, în detrimentul siguranţei românilor. Graţierea colectivă conduce la reducerea gradului de siguranţă publică în condiţiile în care infractori periculoşi vor fi eliberaţi, iar societatea românească a zilelor noastre se confruntă cu un val de infracţionalitate, când ne aşteptăm la creşterea infracţionalităţii în zona terorismului, a criminalităţii transfrontaliere ori a criminalităţii violente, aşa cum relevă toate rapoartele instituţiilor de specialitate interne şi internaţionale. Astfel, proiectul de lege privind graţierea, în forma elaborată de Guvern, nu va rezolva în niciun fel situaţia din penitenciare, având în realitate un impact nesemnificativ, iar experienţele altor state au arătat că rata de întoarcere în sistemul penitenciar a celor graţiaţi este de aproximativ 50%. Deşi se susţine că graţierea nu se acordă celor condamnaţi pentru fapte de corupţie, se omite cu bună ştiinţă să se afirme că ea se aplică cu precădere celor care au săvârşit infracţiuni conexe faptelor de corupţie şi care sunt prevăzute de legi speciale, precum şi funcţionarilor publici care au săvârşit infracţiuni în exercitarea atribuţiilor de serviciu, adică acelora care acum conduc România după bunul plac şi care au risipit, conform rapoartelor Curţii de Conturi, peste o treime din bugetul României. Nu trebuie uitat că lupta anticorupţie este un concept larg, ce nu se rezumă la un set restrâns de infracţiuni, şi include mult mai multe fapte incriminate decât cele care, tehnic, sunt denumite infracţiuni de corupţie. Aducem următoarele critici la conţinutul proiectului de ordonanţă privind graţierea. Stabilirea limitei la 5 ani este una prea ridicată, individualizarea pedepsei la un astfel de termen dovedind o gravitate deosebită a faptei săvârşite, după practica justiţiei noastre. În lista infracţiunilor pentru care se aplică graţierea se găsesc infracţiunile de serviciu prevăzute de Codul penal. Nu există nicio justificare pentru graţierea amenzilor penale stabilite de instanţele de judecată. Graţierea trebuie să fie condiţionată, în toate cazurile, de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate. Amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ aplicate trebuie executate în măsura în care nu au fost executate, în toate cazurile. Domnule prim-ministru, Prin acelaşi pachet legislativ promovaţi dezincriminarea mascată a unor infracţiuni de corupţie sau asimilate corupţiei, de altfel, o altă măsură legislativă "cu dedicaţie" în favoarea clienţilor şi liderilor politici ai PSD - ALDE. O astfel de măsură afectează grav viaţa de zi cu zi a cetăţeanului, modul în care acesta se raportează la tot ceea ce înseamnă lege. În ultimii ani, cetăţeanul a văzut în aplicarea corectă a legii penale o formă de speranţă în curăţarea anumitor sectoare de activitate cu care se află în contact permanent. Nedreptăţile, lipsa de transparenţă, nepăsarea, atitudinea incorectă a unor structuri ale statului faţă de cetăţean îşi aveau, în opinia publică, o rezolvare prin aplicarea corectă a legislaţiei din domeniul penal. În acelaşi timp, un alt efect extrem de periculos al acestor măsuri constă în afectarea conformării voluntare a membrilor societăţii la tot ceea ce înseamnă normă legală. În urma adoptării acestor măsuri, oamenii vor putea interpreta că respectarea legii are caracter facultativ şi că, în România zilelor noastre, dacă eşti puternic, dacă eşti la putere şi în "gaşca" care trebuie, braţul legii nu te poate atinge, indiferent ce ilegalitate ai comis. Astfel, restul societăţii, cetăţeni corecţi şi cinstiţi din această ţară, cei care reprezintă, de fapt, marea majoritate, vor fi resemnaţi şi se vor simţi fără apărare în faţa abuzurilor. Astfel, românii vor şti că nu sunt egali în faţa legii. Infracţiunea de abuz în serviciu se circumscrie doar faptelor prin care se săvârşeşte un abuz în serviciu, prin încălcarea prevederilor unei legi sau a unei ordonanţe. Abuzul care va fi săvârşit cu încălcarea unui alt tip de act normativ - hotărâre de Guvern, ordin al ministrului, hotărâri de consiliu local, regulamente, ordine sau directive ale diverselor instituţii nu vor mai reprezenta infracţiune. Una dintre cele mai grave modificări o considerăm ca fiind cea a eliminării interdicţiei de a ocupa o funcţie publică în cazul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Este greu de acceptat că cel care a săvârşit o infracţiune de acest gen, în exercitarea funcţiei, cu intenţie, să ocupe aceeaşi poziţie în continuare. Circumscrierea infracţiunii de conflict de interese doar la faptele în urma cărora a câştigat un folos necuvenit soţul, o rudă sau afin până la gradul al II-lea, este, practic, o golire de sens a acestei prevederi legale şi o dublare a reglementării infracţiunii de luare de mită. Deşi formularea actuală prezintă carenţe care necesită rezolvare, modul de soluţionare propus de acest proiect este cu totul inacceptabil. Nu putem accepta dezincriminarea neglijenţei în serviciu, care poate avea efecte deosebit de grave, existând exemple relevante în acest sens. Considerăm ca limita minimă a prejudiciului de la care fapta devine penală este lipsită de sens şi solicităm renunţarea la aceasta. Prejudiciile aduse persoanelor sunt grave şi dacă sunt cuantificate la 5 000 de lei în condiţiile economice actuale din România. Limita de 200 000 de lei este stabilită arbitrar, în laboratoarele de partid, cu un destinatar clar şi direct. Socotim că stabilirea unui termen pentru realizarea denunţului va avea efecte deosebit de grave în societate şi va conduce, în final, la instaurarea unui principiu al impunităţii. Practic, se urmăreşte reducerea de facto a termenului de prescripţie pentru infracţiuni. Este important de reţinut că acest termen va duce la imposibilitatea formulării denunţului după 6 luni de la săvârşirea faptei şi în cazurile celor mai grave infracţiuni. De aceea, în numele cetăţenilor români şi pentru viitorul copiilor noştri, domnilor de la PSD şi ALDE, renunţaţi la legalizarea furtului în România! Domnule Dragnea şi domnule Tăriceanu, vă asigurăm că românii nu vor graţierea şi salvarea politicienilor corupţi! Legiferarea în folos propriu nu este o soluţie pentru România, pentru că nu face decât să slăbească statul de drept şi să ne slăbească ca naţiune. Vă somăm, domnilor, să renunţaţi la acţiunile împotriva respectării legii, să renunţaţi la a proteja corupţia şi la a atenta la viaţa, siguranţa şi viitorul românilor. Nu vă mai ascundeţi în spatele unui vot pe care cetăţenii vi l-au acordat cu bună-credinţă şi deschideţi larg ochii pentru a vedea că nu guvernaţi doar o Românie minoritară a celor corupţi! Domnule prim-ministru, Admitem faptul că sunteţi în situaţia ingrată de a răspunde comenzilor venite pe linie de partid şi a trebuit să daţi curs solicitării directe a şefului dumneavoastră, domnul Liviu Dragnea, pentru a-l face scăpat de la o eventuală condamnare cu executare viitoare. Cu toate acestea, trebuie să va asumaţi eroarea de a adopta aceste acte normative şi să plecaţi acasă! Altfel, veţi rămâne în istorie un al doilea tovarăş de drum, după dr. Petru Groza, dar mult mai nociv pentru popor decât a făcut-o regimul totalitar impus după cel de-al Doilea Război Mondial. Prin aceste acţiuni îndepărtaţi investitorii de România, îndepărtaţi România de tot efortul făcut în ultimii 27 de ani pentru a căpăta statutul de ţară europeană! În graba cu care vreţi să vă salvaţi propria clientelă de la condamnări, aţi uitat de priorităţile cu adevărat importante pentru România. Aţi uitat de condiţiile dezastruoase din spitale, de frigul şi igrasia din şcoli, de drumurile pline de gropi care iau anual mii de vieţi. România are nevoie de un Guvern competent, care să fie preocupat cu adevărat de problemele reale cu care se confruntă societatea în momentul de faţă! Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, domnule deputat. Vă reamintesc, stimaţi colegi, vă reamintesc faptul că Birourile permanente ale celor două Camere, în şedinţa din 6 februarie 2017, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au stabilit că dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură să aibă loc în ziua de miercuri, 8 februarie 2017, la ora 12.00, în şedinţă comună a celor două Camere, conform art. 113 alin. (3) din Constituţie şi art. 92 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune.