Florin Iordache 29. Şi ultima, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, PL-x 473. Îl rog pe preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul Viorel Ştefan, să prezinte raportul.
Viorel Ştefan Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre reexaminare, la solicitarea Preşedintelui României, cu Legea privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, transmisă cu adresa PL-x 473/2016 din 28 decembrie 2016. În data de 23 decembrie 2016, Preşedintele României solicita reexaminarea legii trimisă la promulgare, apreciind că se impune o reanalizare a acesteia de către Parlament, sub aspectul efectelor resimţite de cetăţeni, în condiţiile în care aceasta a fost declarată constituţională în raport cu criticile formulate. În motivarea cererii de reexaminare, se arată că înlocuirea unei plăţi directe cu una indirectă, precum şi absenţa unor măsuri legislative conexe care să asigure servicii publice de calitate, ar putea determina, pe lângă efectul deplasării poverii fiscale de la beneficiarii acestor servicii către toţi contribuabilii şi accentuarea disfuncţionalităţii serviciilor publice, cu referire la cele două servicii publice de radio şi televiziune. Modul de finanţare a celor două servicii este în legătură directă cu funcţionarea acestora, iar, din această perspectivă, stabilirea surselor de finanţare trebuie să facă obiectul unei dezbateri autentice în forul legislativ care să conducă la identificarea acelor soluţii de natură să asigure realizarea rolului constituţional al acestora. Având în vedere argumentele expuse, precum şi competenţa legislativă, exclusiv a Parlamentului, Preşedintele României solicită Reexaminarea Legii privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare în şedinţa din 27 septembrie 2016 şi a adoptat Legea privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia noastră a dezbătut cererea de reexaminare în şedinţa din 28 septembrie 2016. În urma reexaminării cererii şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea Legii privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentul admis prezentat în Anexa nr. 1 la prezentul raport. În cursul dezbaterii, comisia a respins amendamentul care se regăseşte în Anexa nr. 2. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc. Vă rog să-mi daţi raportul. La dezbateri generale, Grupul PNL. Liderul grupului, doamna Turcan.
Raluca Turcan Domnule preşedinte, Dragi colegi, Această lege a generat, la finalul sesiunii trecute, ample discuţii. Eu cred că acea patimă din ajunul campaniei electorale trebuie lăsată la o parte şi să ne concentrăm foarte mult pe viitor. Din nefericire, formula care a rezultat astăzi din comisia de specialitate, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, lasă un gust amar şi o pată neagră pe destinul a două instituţii fundamentale pentru democraţia din România. Şi ne referim la Radioul public şi la Televiziunea publică. Solicitarea de reexaminare a Preşedintelui României viza renunţarea la eliminarea taxei radio-tv, tocmai pentru că această eliminare a fost făcută fără o amplă dezbatere în Parlamentul României, cu reprezentanţii celor două instituţii, cu specialişti în domeniu, pentru a găsi cea mai bună formulă, astfel încât aceste două instituţii să funcţioneze cu adevărat, să servească interesul public, să-şi respecte misiunea constituţională pe care o au. Nu s-a întâmplat lucrul acesta şi, la grămadă, s-a ajuns ca două instituţii, atât de importante, să aibă parte, de la o zi la alta, de un viitor incert. Nu se ştie ce se va întâmpla cu statutul angajaţilor acestor două instituţii. Se mută sursa de finanţare de la beneficiarii acestor două instituţii la bugetul de stat şi riscăm să transformăm aceste două instituţii în simple anexe ale finanţatorului, adică ale Guvernului. În acelaşi timp, cât această taxă se colecta de la o mare parte a populaţiei, aveam garanţia, că această parte a populaţiei putea fi servită printr-o anumită tematică, printr-o anumită acoperire teritorială. Mai mult decât atât, renunţăm la sursa de finanţare, riscând fie să semnăm decesul acestora două instituţii, fie să le transformăm în societăţi comerciale, fie în anexe ale Guvernului, fără măcar să fi încercat o reorganizare a acestor două instituţii. Cu mulţi ani în urmă, am depus o iniţiativă legislativă care a trecut, în unanimitate, într-o Cameră a Parlamentului, în Camera Deputaţilor, care viza fix reorganizarea acestor două instituţii în funcţie de misiunea pe care trebuie să o aibă în societate şi regândeam inclusiv formula de finanţare a acestor instituţii. Din nefericire, acea propunere a fost respinsă şi găurile, găurile bugetare în cele două instituţii s-au adâncit, cheltuielile s-au mărit, datoriile s-au rostogolit. Am ajuns într-o situaţie cu adevărat dificilă. Avem foarte mulţi jurnalişti performanţi în aceste două instituţii care se întreabă ce vor face de mâine, ce statut vor avea. Avem, pe de altă parte, bani strânşi de la populaţie, care încă nu au o justificare cu privire la modul în care au fost cheltuiţi. Chiar de aici, din Parlamentul României, am făcut o solicitare DNA-ului de a vedea modul în care au fost cheltuiţi banii publici şi modul în care s-a desfăşurat managementul în cele două instituţii. Sperăm ca această anchetă să meargă la final şi, dacă au fost scurgeri de bani publici, cineva să plătească pentru lucrul acesta. Însă, solicitarea Partidului Naţional Liberal, astăzi, este de a accepta cererea de reexaminare a Preşedintelui, de a renunţa la eliminarea taxei radio-tv, urmând ca în Camera Deputaţilor şi în Senatul României să supunem dezbaterii o iniţiativă legislativă de reorganizare a acestor două instituţii, de regândire, inclusiv a formulei de finanţare a acestor două instituţii, astfel încât să nu ştirbim democraţia românească de rolul pe care televiziunea şi radioul publice le pot avea. Eu cred că funcţionarea corectă a acestor două instituţii reprezintă un semnal de vitalitate democratică pe care România trebuie să-l dea şi pe care riscăm să-l primim astăzi într-un mod nefast cu privire la viitorul acestor două instituţii. Aşadar, solicităm supunerea la vot a amendamentului făcut în comisia de specialitate de către parlamentarii Grupului Partidului Naţional Liberal şi să votăm cererea de reexaminare cu amendamentul de eliminare a taxei radio-tv din cele 102 taxe. Mulţumim.
Florin Iordache Da. Şi eu vă dau cuvântul. Începem din partea dreaptă, Grupul UDMR, Kelemen Hunor, domnul preşedinte. Aveţi cuvântul.
Hunor Kelemen Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Faţă de septembrie, foarte multe lucruri nu s-au schimbat şi revenim la acest microfon să vă supunem atenţiei dumneavoastră următoarea problemă. Din cele 102 taxe propuse pentru eliminare, nu avem nicio obiecţie pentru 100 de taxe, dar sunt două taxe despre care a vorbit şi doamna Turcan, despre care ar trebui să discutăm foarte serios. Este vorba despre taxa pentru bugetarea celor două instituţii publice, Radioul şi Televiziunea. Şi eu cred că în acest moment Parlamentul României nu poate lăsa în nesiguranţă cele două instituţii, eliminând, prin această lege, taxa radio şi tv şi nelăsând nimic în locul acestor două taxe. Se schimbă toată filosofia de bugetare a celor două instituţii şi, mai mult, se schimbă, prin această eliminare şi toată filosofia de funcţionare a celor două instituţii publice. Eu nu neg că se poate gândi la o altă modalitate de finanţare a Radioului şi Televiziunii Publice. Se poate. Există şi modele în Uniunea Europeană, în trei-patru ţări, unde societăţile publice de Radio şi Televiziune sunt finanţate de la bugetul de stat. Dar, acest lucru, ar însemna să modificăm şi Legea nr. 41 din 1994, ar însemna să schimbăm şi filosofia de funcţionare a celor două instituţii. Şi vă spun ce va apărea anul viitor, după ce Curtea de Conturi va merge la cele două instituţii, vor fi puse în discuţie inclusiv salarizările din cele două instituţii şi ne vom trezi că am creat, prin acest vot, un haos general în cele două societăţi, fiindcă, în acest moment, după acest vot, cele două instituţii vor fi considerate instituţii bugetate sută la sută de la bugetul de stat. Asta înseamnă şi o altă modalitate de salarizare. Dacă apar situaţii în care trebuie să se angajeze la studiourile teritoriale sau la studioul central, nu se pot face, dacă mergem pe această filosofie propusă prin eliminarea celor două taxe, fără o aprobare din partea Guvernului. Deci, şi din punctul de vedere al resurselor umane, va apărea un blocaj total. De aceea, eu cred că ar trebui să ne gândim foarte serios să scoatem din acest pachet cele două taxe, aşa cum am propus şi în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Şi încă un lucru ar trebui să discutăm astăzi. Dacă vrem să redăm Parlamentului credibilitatea, greutatea, în ceea ce priveşte legiferarea şi controlul, atunci, eu cred că acest proiect de lege ar fi trebuit trimis şi la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, fiindcă în Constituţie scrie, în legea de funcţionare scrie, "controlul parlamentar se realizează prin comisiile de specialitate". Nu se poate spune că acest control se realizează doar prin Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Să ocolim comisiile de specialitate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor este o greşeală uriaşă. De aceea, ar trebui să ne gândim să trimitem înapoi. Am înţeles, ne grăbim, se apropie 31 decembrie, vrem să eliminăm toate taxele, dar eu cred că nu am pierde foarte mult timp dacă am lua în serios rolul Parlamentului, rolul comisiilor de specialitate şi rolul de control al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, până la urmă. De aceea, când vom ajunge la articolul respectiv, vom solicita şi retrimiterea în comisia de specialitate, în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Bineînţeles, problemele Televiziunii nu se vor rezolva de la o zi la alta, fiindcă acolo există o datorie de peste o sută de milioane de euro şi o putem prelua la bugetul de stat, nu este nicio problemă, dar atunci ar trebui să spunem foarte clar şi foarte răspicat că vom modifica şi Legea nr. 41. Altfel, noi vom lăsa în incertitudine şi în ceaţă cele două instituţii, nemaivorbind de transparenţă bugetară, nemaivorbind de funcţionarea fără a ingerinţă politică în acest moment, fiindcă toată filosofia rămâne pe baza Legii nr. 41, doar finanţarea se schimbă. Eu cred că este momentul să ne gândim foarte bine înainte de a da un vot, şi am putea regândi aceste două taxe, şi am putea reaşeza funcţionarea celor două instituţii la începutul anului viitor prin modificarea Legii nr. 41. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da, domnule preşedinte. Fără îndoială, dau cuvântul la toată lumea. Vom ajunge, de fapt toată discuţia se învârte în jurul art. IV. Este vorba de art. 40 şi 41. Când ajungem la ele, prin vot, stabilim ceea ce se întâmplă. Grupul PMP. Domnul Turcescu. Vă rog. Este procedură de urgenţă; un singur vorbitor de grup.
Robert-Nicolae Turcescu Bună ziua! N-am să vă reţin foarte mult. Vreau doar să vă aduc la cunoştinţă câteva aspecte care cred că trebuie luate în calcul în momentul în care vorbim despre eliminarea sau menţinerea taxei radio-tv. În primul rând, discuţia aceasta trebuie să fie una extrem de serioasă, pentru că în momentul de faţă consider că refacerea stratului de credibilitate pentru foarte multe dintre mijloacele de informare în masă din România ar trebui să plece, din punctul meu de vedere, de la Societatea Română de Radio şi Societatea Română de Televiziune. Ele sunt singurele care, în acest moment, ar putea reface prestigiul profesional al acestei bresle. Pe de altă parte, vă rog să luaţi în calcul o sumă. Este vorba de un miliard de euro. Acesta este nivelul colectării taxei radio-tv din 2003 până astăzi, decembrie 2016. Deci, Televiziunea Română - TVR, doar, atenţie! - a obţinut venituri de aproape un miliard de euro în ultimii 13 ani. Ce s-a întâmplat cu aceşti bani? Unde s-au dus aceşti bani? Mai ales că reprezintă aproape jumătate din veniturile încasate de TVR în această perioadă. Iertaţi-mă, un miliard de euro este un buget, chiar şi raportat la o perioadă de 13 ani, pentru o televiziune, fie ea şi publică, fie ea şi din România, fie ea şi în comparaţie cu o televiziune publică din alte ţări, - vă puteţi uita, de asemenea, pe astfel de documente -, e o sumă mare, să ştiţi! În ce fel s-a reflectat banul public cheltuit, practic, adunat de TVR, în calitatea programelor, a dezbaterilor, în calitatea transmisiei, chiar? Cred că acesta este un subiect, spun din nou, foarte delicat. Şi, domnule preşedinte, nu ştiu dacă acum este momentul să fac o astfel de propunere, dar, atunci când discutăm despre TVR, dincolo de a avea sau a nu avea taxa radio-tv, colectată în felul în care s-a întâmplat până acum, sau direct, alocată de la Guvern, cred că ar trebui să ne gândim, mai ales că suntem la începutul unei noi legislaturi, la constituirea, spuneţi-i "comisii", "grup de lucru", cum vreţi, care să analizeze, însă, şi de pe aceste paliere, felul în care se cheltuie banii publici, practic, într-un astfel de sistem. Repet, reţineţi această cifră, un miliard de euro, în 13 ani! Pentru frauda din dosarul EADS, care era de 800 de milioane de euro, s-a discutat ani de zile în spaţiul public din România. I-aş invita pe toţi şefii TVR din ultimii ani să dea un raport, nu în faţa Parlamentului, neapărat, dar măcar în faţa cetăţenilor, în legătură cu această sumă. Iar, aici, daţi-mi voie - sigur, eu sunt un parlamentar nou intrat pe băncile Parlamentului -, dar, daţi-mi voie să bat obrazul celor care au făcut parte din comisiile parlamentare care au analizat activitatea TVR, inclusiv din punct de vedere financiar, pentru felul absolut superficial în care mulţi dintre ei s-au uitat asupra rapoartelor de activitate, mai ales celor de natură financiară. Reţineţi: un miliard de euro! Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da. Procedură, domnul Ştirbu, sau...? Apoi continuăm. Vă rog, domnule preşedinte. Înţeleg că pe procedură aveţi o problemă.
Gigel-Sorinel Ştirbu Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Aşa cum spunea antevorbitorul meu, fac apel la dumneavoastră, suntem la începutul mandatului. Ţineţi minte că, la sfârşitul mandatului trecut, v-am solicitat să nu mai faceţi sau să apelaţi la aceleaşi modalităţi de încălcare a regulamentului, domnule preşedinte. Şi, cu tot respectul pe care ştiţi că vi-l port, vă rog încă o dată să nu mai apelaţi la aceste subterfugii şi să ocoliţi comisiile de specialitate atunci când sunt proiecte de o asemenea importanţă. Solicit, de la această tribună, retrimiterea către Biroul permanent, iar Biroul permanent să sesizeze şi comisia de specialitate, respectiv Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Vă reamintesc sau, dacă nu ştiţi, vă informez că, în Senat, comisia de specialitate a fost sesizată în fond de către Biroul permanent al Senatului. Astăzi, reprezentanţii noştri în Biroul permanent au făcut această solicitare. Nici până în acest moment nu li s-a adus la cunoştinţă care sunt motivele pentru care ni s-a refuzat această solicitare. Vă mulţumesc.
Florin Iordache Da, procedural, domnule coleg, dacă tot invocăm regulamentul, reprezentanţii dumneavoastră în Biroul permanent au solicitat pentru aviz - repet, pentru aviz - să ajungă şi la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Cu majoritate de voturi această propunere pentru aviz a fost respinsă şi am constatat că, atât timp cât discutăm de o reexaminare, această reexaminare trebuie discutată numai la comisia de fond, respectiv la Comisia pentru buget, pentru că în reexaminare preşedintele a avut nişte... punctual ne-a solicitat câte ceva. Deci, de principiu sunt de acord ca fiecare proiect de lege, atunci când îl discutăm în prima Cameră sau în a doua Cameră sesizată, să ajungă şi la comisia cum este comisia dumneavoastră, dar acum discutăm de reexaminare. În Biroul permanent solicitarea dumneavoastră a fost respinsă. Pe viitor aveţi parte de toată susţinerea noastră. Vă mulţumesc. Mergem mai departe. Minorităţile, domnul Miron Ignat. Vă rog, domnule preşedinte. Şi invit colegii să ia loc în sală să putem urmări şi să se desfăşoare dezbaterea în condiţii normale.
Miron Ignat Mulţumesc, domnule preşedinte. Această lege de eliminare a celor 102 taxe şi impozite a fost de două ori analizată în Comisia pentru buget, finanţe şi, de fiecare dată, a primit aviz favorabil. Eu consider că eliminarea acestor taxe este în avantajul populaţiei României. Acum câtva timp, citeam într-o revistă de specialitate că în România sunt 465 de taxe şi impozite. În Franţa 163. Deci eliminarea a 102 taxe ne mai apropie de Franţa puţin şi, încă o dată accentuez, este în favoarea populaţiei. Unele taxe şi impozite erau chiar aberante. Şi vă dau exemplu: un pescar din Delta Dunării foloseşte ca mijloc de deplasare pentru el, pentru familie, pentru pescuit, pentru alte nevoi barca. Pentru acest mijloc de transport el plătea: o taxă la primărie, a doua taxă o plătea la Poliţia de frontieră, a treia taxă - pentru aceeaşi barcă - o plătea la fisc şi, dacă pescuia sportiv, plătea şi a patra taxă la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, pentru aceeaşi barcă. Eliminarea acestor taxe şi impozite este în favoarea populaţiei României şi o susţin.
Florin Iordache Vă mulţumesc, domnule deputat. Grupul ALDE, dacă aveţi. Vă rog, domnule deputat, vă rog, Grupul ALDE şi apoi USR.
Remus-Adrian Borza Domnule preşedinte, Dragi colegi, Grupul ALDE va vota împotriva solicitării preşedintelui României de reexaminare a acestei legi, câtă vreme legislativul ţării s-a mai pronunţat pe această chestiune, câtă vreme şi Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a acestui act normativ. Aşa cum spunea şi antevorbitorul meu, trebuie să ne gândim la cetăţean, care este împovărat de tot felul de taxe şi impozite care nu au nicio noimă. Impactul bugetar, în accepţiunea iniţiatorilor, e undeva la 0,02. Din punctul de vedere al Guvernului, chiar şi ieri, un secretar de stat de la Ministerul de Finanţe a spus că nu e 0,02, ci 0,2, fără un zero. Dar, în orice caz, în sume absolute, înseamnă 1,6 miliarde de lei. 1,6 miliarde de lei raportat la PIB-ul României, care, anul acesta, a fost de 758 de miliarde de lei, e nimic. Raportat chiar şi la bugetul statului, de 244 de miliarde de lei, iarăşi, nu înseamnă mare lucru. În comunicatul remis opiniei publice ieri de către Ministerul de Finanţe, într-adevăr, e un element care mă îngrijorează. La 11 luni de zile, ANAF-ul a colectat doar 205 miliarde de lei, cu 1,9% mai puţin decât anul trecut, o medie a colectării de 27%. Asta este, de fapt, marea problemă a României, colectează prea puţin. Invariabil, independent şi indiferent de politica fiscală a statului român, fie că vorbeam de cotă progresivă sau cotă unică, în cei 26 de ani nu am reuşit să colectăm mai mult de 32,5%. Sigur că susţinem eliminarea acestor taxe, care nu însemnau altceva decât uzură de nervi, înseamnă timp pierdut. Şi dau un exemplu concret: pe 23 decembrie m-am dus la Secţia nr. 14 să-mi reînnoiesc buletinul, pentru că îmi expiră în ianuarie. Evident, lumea, cu vinul pe masă, m-a trimis "Du-te, mă, la poştă şi plăteşte 7 lei." Sigur, m-am dus la Oficiul nr. 53 şi am stat o oră şi cinci minute la o coadă ca să plătesc şapte lei pe un drept cetăţenesc, până la urmă, de a avea acte de identitate - certificat, buletin. La fel vorbim de societăţi comerciale. Spunem, domnule, în România, încă o societate comercială durează şi o lună de zile. În Anglia de pe o zi pe alta se face o societate comercială. Evident că erau nişte taxe, cum v-am dat şi exemplul cu 7 lei, altele erau cu câţiva bani. Timpul trebuie gândit ca o resursă. Nu doar banul este singura resursă care concură la bunăstare şi la creştere economică. Şi timpul trebuie privit ca o resursă şi un cost. Evident că impactul acestor 102 taxe este nesemnificativ în ceea ce priveşte PIB-ul României şi în ceea ce priveşte veniturile de la bugetul consolidat al statului. Dar cetăţeanul - şi aici vorbim de peste 8 milioane de români - câştigă o oră sau câştigă mai multe ore fără să îndure acea umilinţă a unor funcţionari blazaţi şi irascibili, care uită că, de fapt, ei sunt în slujba cetăţeanului şi nu noi în slujba lor. Aşa am fost tratat şi eu la Oficiul nr. 53 în urmă cu o săptămână. Acum, din punct de vedere al taxei radio-TV, sigur, chiar şi în această instituţie - cea mai reprezentativă instituţie a naţiunii, Parlamentul României - se fac discuţii de vreo patru ani de zile vizavi de necesitatea imperativă a reformării acestui serviciu public, care se cheamă televiziunea publică. Din păcate, toate aceste tentative au eşuat. TVR-ul, astăzi, este o gaură neagră care mănâncă în fiecare an în jur de 650 de milioane de lei. Bugetul TVR-ului este de două ori mai mare decât bugetul comun al Antenelor şi al Pro-TV-ului. Chiar şi organigrama TVR-ului este mai mult decât expandată şi supradimensionată: 2517 salariaţi. Antenele şi cu Pro-TV-ul au 900 de salariaţi. Cota de piaţă a TVR-ului, că ne lamentăm şi e multă ipocrizie aici, domne, privăm poporul de un serviciu de utilitate publică, de o informaţie de calitate. Care informaţie, care calitate, care audienţă, câtă vreme TVR-ul a căzut la o cotă de piaţă de 0,93%. Acesta e impactul TVR-ului. Ştiţi, e un banc care circulă prin curtea TVR-ului: dacă intră un copil în curte şi strigă "mamă", ies vreo 300 de gospodine la ferestrele televiziunii şi zic "Da, mamă." Aici evident, evident că trebuie să ne asumăm acea modernizare a unei instituţii fundamentale şi sunt de acord cu antevorbitorii mei. România are nevoie de o presă independentă, are nevoie de emisiuni de calitate. Are nevoie de emisiuni care să promoveze cultură şi educaţie. Dar trebuie să vedem dacă TVR-ul, în actuala formă de organizare, chiar răspunde unui astfel de imperativ. Şi trebuie să ne asumăm acest proces de modernizare şi de eficientizare a radioului şi a televiziunii publice.
Florin Iordache Vă rog, sintetizaţi, domnule deputat.
Remus-Adrian Borza Vorbeam de ipocrizie. Până la urmă, România plăteşte 4,2 lei. E o taxă modică. De exemplu, dacă luăm Germania, vorbim de 210 euro pe an taxă pentru susţinerea televiziunii publice. În Elveţia se ajunge la 300 de franci elveţieni. Noi avem cel mai mic nivel al acestei taxe, de 4,2 lei, undeva vreo 11 euro anual. Deci, până la urmă, cu aceşti bănuţi, care sunt vămuiţi de către societăţile private de distribuţie de energie, fie că vorbim de E.ON, că vorbim de ENEL, de GDF SUEZ, care reţin un comision de la 7 până la 15%, ceea ce iarăşi nu mi se pare normal...
Florin Iordache Mulţumesc, domnule deputat.
Remus-Adrian Borza Evident că, finanţând televiziunea publică de la bugetul statului, nu avem nicio ingerinţă şi nu se aduce nicio atingere independenţei televiziunii publice. Mulţumesc. Vă solicit...
Florin Iordache Domnule deputat...
Remus-Adrian Borza ...să respingem în bloc, inclusiv în legătură cu cele două taxe, TVR şi Radio. Mulţumesc mult.
Florin Iordache Mulţumesc. Grupul USR. Vă rog, doamna deputat. Este procedură de urgenţă, fiecare grup parlamentar, câte cinci minute. Vă rog, stimaţi colegi, să respectăm regulamentul, să ne încadrăm în timp. Vă rog, doamna deputat, aveţi cinci minute.
Cosette-Paula Chichirău Domnule preşedinte, Dragi colegi, Dat fiind că astăzi, în Comisia pentru buget, s-a propus ca această lege să între în vigoare la 1 februarie 2017, propunem să avem luna ianuarie drept răgaz să dezbatem şi să înţelegem mai bine impactul bugetar, mai ales că, în luna ianuarie, se va discuta bugetul. Mi se pare foarte normal să discutăm despre aceste taxe în acelaşi timp cu discutarea bugetului României. Şi aş vrea să mai fac un comentariu. Este diferenţă între cum se percep taxele şi ce taxe se percep. Una este să vorbim despre digitalizarea sistemului public, să facem mai uşor pentru cetăţeni să-şi plătească taxele cu un singur clic şi alta este să nu percepem taxe. Şi al treilea punct şi termin: modernizarea nu se face prin amputare. Mulţumesc.
Florin Iordache Vă mulţumesc, doamna deputat. Ultimul vorbitor, Grupul PSD, Lia Olguţa Vasilescu. Doamna deputat, aveţi cinci minute. Stimaţi colegi, luaţi loc în sală, stimaţi colegi.
Lia Olguţa Vasilescu Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş începe prin a comenta puţin ceea ce a spus domnul Robert Turcescu şi vă spun sincer că nu sunt o simpatizantă de-a dumnealui, dar am rezonat perfect cu discursul pe care l-a avut mai devreme în Parlamentul României, pentru că trăiesc o senzaţie de deja-vu. Acum 12 ani eram membru în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor şi discutam aceleaşi lucruri. Despre reforma în televiziune şi în radio, despre depolitizare, despre faptul că se plăteşte o taxă care duce la aberaţii. Mai precis, dacă sunteţi cultivatori de roşii şi aveţi o seră, vreau să vă spun că plătiţi taxa radio-tv, chiar dacă nu se uită plantele la televizor. De asemenea, dacă aveţi un cavou la cimitir pentru cineva din familie şi acolo este tras un fir de electricitate, plătiţi taxa radio-tv, deşi nu se uită mortul la televizor. Din păcate, aberaţiile acestea de 12 ani sunt tot necorectate. Şi atunci când se vine, în sfârşit, cu o iniţiativă ca să se elimine această taxă aberantă, ajungem iarăşi la discuţii de acum 12 ani nerezolvate. Să ne gândim la faptul că este vorba de un miliard de euro, aşa cum foarte bine spunea domnul Turcescu? Sau să ne gândim la faptul că este vorba de 3 miliarde 900 de milioane de lei comision către firmele care colectează această taxă. Depinde din ce punct de vedere vrem să analizăm situaţia. Cert este că Parlamentul a avut peste 12 ani să rezolve această chestiune şi nu a făcut-o. Am trăit astăzi şi să văd cum, de la tribuna Parlamentului României, este sesizat DNA-ul. Să ştiţi că instituţia denunţătorului funcţionează în România şi cu foarte mare succes. Pentru asta, însă, nu trebuie să întinaţi această tribună. Parlamentul României trebuie să dea legi şi legi bune. Aceasta este o lege bună, pe care vă rog să o votaţi pronunţându-vă împotriva cererii de reexaminare din partea preşedintelui României. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Florin Iordache Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, avem 21 de... Procedură, vă rog. Când ajungeam la art. IV, acela era propunere de retrimitere. Nu? Vă rog. Înţeleg că la art. IV care viza art. 40 şi 41, acelea sunt cele care vizează. Este amendamentul respins al colegilor dumneavoastră...
Árpád-Francisc Márton De acord, domnule preşedinte. Am dorit să intervin pentru că, în conformitate cu regulamentul nostru, astfel de proceduri se propun înaintea intrării în discutarea articolelor, dar sunt de acord să votaţi când ajungeţi la art. IV retrimiterea. Deci solicităm retrimiterea.
Florin Iordache Da. Stimate coleg, când ajung la art. IV - este vorba de art. 40 şi 41 - am notat propunerea dumneavoastră de retrimitere. Mulţumesc. Reiau. Avem 21 de amendamente admise. Când ajung la IV, acolo discutăm separat. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. 1 marginal, dacă sunt observaţii? Nu. Art. I, dacă sunt observaţii? Nu. 3 marginal, după art. 1 se introduce art. 2ą, dacă sunt observaţii? Nu. 4 marginal, dacă sunt observaţii? Nu. 5 marginal. 6 marginal, dacă aveţi observaţii? Nu. 7 marginal, este vorba de art. II, dacă aveţi observaţii? Nu. Vă rog, luaţi loc în sală, stimaţi colegi. Art. 8, care vizează art. III, dacă sunt observaţii? Nu. Şi acum ajungem la 9 marginal, care vizează art. IV. Acest art. IV, este vorba de art. 40 şi 41. Pentru aceste două articole s-a propus retrimiterea la comisie. Cine este pentru retrimiterea la comisie a acestor articole? Vă rog să număraţi. 87 de voturi pentru retrimitere. Împotriva retrimiterii? 132 de voturi. Abţineri? Nu. Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Deci propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi. Mergem mai departe. Discutăm acum de eliminarea propusă la art. IV. Este vorba de art. 40 şi 41. Cine este pentru eliminare? Vă rog să votaţi. 87. Voturi împotrivă, vă rog să votaţi. 133, că a venit şi domnul Mocioalcă. Suntem 133. Propunerea de eliminare a fost respinsă. Mergem mai departe. V, dacă aveţi observaţii? Nu. VI, observaţii? Nu. VII? VIII? IX? X? XI? XII? XIII? XIV, dacă aveţi observaţii? Nu. XV? Nu. Şi ultimul, Planificarea bugetară, pct. 21, care a fost introdus de comisie, dacă aveţi observaţii? Nu. Legea, în ansamblul său, rămâne la votul final. A fost adoptată pe articole. Îl rog pe domnul Nicolicea. Ai o propunere, te rog. A fost adoptată, rămâne la votul final. Domnul Nicolicea, te rog.
Eugen Nicolicea Domnule preşedinte şi ceilalţi lideri. Vă rog să fiţi de acord ca să sistăm lucrările în ceea ce priveşte lista de respingeri, pentru că depăşim capacitatea de vot la votul final.
Florin Iordache Bun! Şi ne vedem, în aceste condiţii... stimaţi colegi, ne oprim aici, ne vedem la ora 13,00, unde începe şedinţa de vot final. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abţineri? O abţinere. Cu două voturi împotrivă. Ne vedem la ora 13,00 la votul final. Mulţumesc mult.