Raluca Turcan Ziua de astăzi este pe cale să înceapă cu o nouă fraudă, şi anume un fals într-un document oficial al Parlamentului României. La primul punct, legat de Hotărârea Parlamentului pe Scrisoarea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, de convocare a unui referendum, raportul este falsificat într-un mod grosolan faţă de votul şi dezbaterile din comisiile reunite. Vă citez din domnul Florin Iordache: "Noi, majoritatea, susţinem un acord favorabil, cu niciun fel de intervenţii. Raportul este un aviz favorabil, fără niciun fel de intervenţii." Din nefericire, într-un mod voit sau nevoit, veţi aprecia dumneavoastră, proiectul de hotărâre conţine cu totul şi cu totul alt text. Este amestecat în raportul Comisiei juridice pe proiectul de hotărâre, de fapt sunt amestecate prevederi legate de referendumul consultativ, solicitat de Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de un referendum legislativ de modificare a Constituţiei fără niciun fel de justificare. Poate fi vorba de un copy-paste şi, atunci, neştiinţă. Poate fi vorba de rea-voinţă. Cert este că astăzi documentul supus votului dumneavoastră este unul fals. Preşedintele României are dreptul exclusiv şi necondiţionat de a declanşa un referendum şi singura obligaţie constituţională este aceea de a consulta Parlamentul. Aşadar, comisiile au dat un aviz favorabil, fără niciun fel de amendament, şi solicităm, înainte de a începe votul pe acest proiect de hotărâre, să fie refăcut raportul, astfel încât acesta să reflecte realitatea şi a votului, şi a dezbaterilor. Aşadar, într-un mod concret, pe proiectul de hotărâre, vă solicităm eliminarea întregului text care curge după fraza în care Preşedintele solicită declanşarea unui referendum consultativ cu "următoarele probleme de interes naţional: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe". Atât s-a votat, atât trebuie să fie textul proiectului de hotărâre votat de dumneavoastră în Parlamentul României. Orice altceva reprezintă un fals, un abuz şi, din nou, o încălcare a legii. (Aplauze.)
Nicuşor Halici Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. O simplă remarcă înainte de a da citire acestor documente este aceea că proiectul de hotărâre şi raportul au fost dezbătute şi aprobate în Comisia juridică - membrii comisiilor reunite, juridice, din Cameră şi Senat le-au avut la dispoziţie, fapt pentru care nu se pune problema de vreun fals. Pe de altă parte, o să vedeţi că şi în conţinutul atât al proiectului de hotărâre, cât şi al raportului nu-i facem referiri Preşedintelui decât să respecte Constituţia şi Codul de bune practici al Comisiei de la Veneţia, da? Bun. De la Preşedintele României, Domnului Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, Domnului Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor. Stimate domnule preşedinte al Senatului, Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, În temeiul dispoziţiilor art.90 din Constituţie, precum şi ale art.1, 2 şi 11 din Legea nr.3 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer voinţa suverană a poporului, prin referendum, cu privire la următoarele probleme de interes naţional: Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problemele de interes naţional mai sus menţionate. Cu întreaga consideraţie, semnează Preşedintele României, Klaus-Werner Iohannis. Raport comun al celor două Camere, Camera Deputaţilor şi Senat, Comisia juridică, disciplină şi imunităţi, privind Scrisoarea domnului Klaus-Werner Iohannis, Preşedintele României, prin care solicită consultarea Parlamentului cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la probleme de interes naţional. Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, reunite în şedinţă comună în data de 15 aprilie 2019, au luat act de Scrisoarea domnului Klaus-Werner Iohannis, Preşedintele României, prin care solicită consultarea cu privire la probleme de interes naţional a poporului şi au hotărât ca această scrisoare să fie transmisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor şi Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat, pentru ca, în termen de două zile, să întocmească un raport comun. În conformitate cu art.11 lit.d) şi art.12 din Regulamentul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, cele două comisii s-au întrunit în şedinţă ordinară comună, în ziua de 16 aprilie 2019, în vederea dezbaterii şi întocmirii unui raport comun privind solicitarea Preşedintelui României. În urma dezbaterilor, membrii Comisiilor juridice din cele două Camere au dat un raport comun favorabil, cu unanimitate de voturi, privind solicitarea Preşedintelui României, cu recomandarea ca prin întrebarea sau întrebările formulate să fie respectate Constituţia României, republicată, Legea nr.3/2000 privind exercitarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi deciziile Curţii Constituţionale şi recomandările Codului de bune practici în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneţia. O să dau acum citire proiectului de hotărâre care a fost adoptat de către cele două comisii: Parlamentul României - Camera Deputaţilor - Senatul Hotărâre privind solicitarea Preşedintelui României referitoare la organizarea unui referendum naţional consultativ cu privire la probleme de interes naţional. În temeiul prevederilor art.90 din Constituţia României, republicată, ale art.2 alin.(1) lit.c) şi art.11 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere Scrisoarea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, adresată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, privind iniţierea unui referendum de interes naţional, având în vedere raportul comun favorabil al Comisiei juridice, de disciplină, imunităţi din Camera Deputaţilor şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat, precum şi dezbaterile din şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 16 aprilie, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre: Articol unic - Parlamentul României avizează favorabil iniţierea de către Preşedintele României a unui referendum naţional consultativ cu privire la următoarele probleme de interes naţional: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, precum şi interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe, cu recomandarea ca prin întrebarea sau întrebările formulate să se respecte Constituţia, republicată, Legea nr.3/2000 cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificări şi completări ulterioare, precum şi deciziile Curţii Constituţionale şi recomandările Comisiei de la Veneţia, astfel: Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din data de 16 aprilie, cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată. Vă mulţumesc.
Stelian-Cristian Ion Da. Sunt două posibilităţi: acest raport conţine o eroare materială, în sensul deja exprimat de la această tribună mai devreme faţă de faptul că s-a introdus o chestiune care nu a fost discutată în şedinţa Comisiilor juridice reunite, sau este vorba de un fals, un fals foarte clar, făcut cu intenţia de a bloca acest referendum. Considerând totuşi că este vorba de o eroare materială, mergând pe buna-credinţă, pe prezumţia de bună-credinţă, vă solicităm eliminarea, corectarea acestei erori materiale şi eliminarea din finalul proiectului de hotărâre a paragrafului referitor la aşa-zisele recomandări făcute de Parlament, care, repet, nu au fost discutate de către această comisie. Mergând mai departe pe fondul acestor propuneri ale Parlamentului, Constituţia României, într-adevăr, la art.74 spune că nu pot face obiectul iniţiativei legislative chestiunile referitoare la amnistie şi graţiere în această formulă. Dar în cazul de faţă nu avem de-a face cu o iniţiativă legislativă. Deci acea recomandare a Parlamentului nu-şi are rostul. Este pur şi simplu pe lângă subiect. De asemenea, Decizia Curţii Constituţionale nr.799/2011 nu obligă în niciun fel Preşedintele să aleagă o temă care nu ar putea face obiectul unei revizuiri a Constituţiei. Este doar o recomandare făcută de Curtea Constituţională în cadrul acelei decizii. După cum bine vă amintiţi, în 2009 a existat un referendum, în cadrul căruia a fost o problemă care ar fi presupus o revizuire ulterioară a Constituţiei. Aşadar, aceste aşa-zise recomandări ale Parlamentului nu au nicio legătură cu acest referendum. Dar ţin să vă precizez faptul că Parlamentul, de fapt majoritatea parlamentară, şi dacă ar vrea să blocheze, şi dacă ar vrea să dea un aviz negativ pentru acest referendum, nu ar putea să o facă. Pentru simplul motiv că atributul consultării populaţiei prin referendum revine exclusiv Preşedintelui, iar noi acum emitem un simplu punct de vedere, care poate fi luat în considerare sau nu de către Preşedinte. Aşadar, încercările dumneavoastră, care continuă în acest lung şir, de blocare sau de boicotare a referendumului nu vor avea succes. USR, de la bun început, a solicitat organizarea unui astfel de referendum. Am fost primul partid care am solicitat Preşedintelui României să organizeze acest referendum. Iată că lucrul acesta se întâmplă, cu sau fără voinţa dumneavoastră, stimaţi colegi din majoritatea parlamentară. Dacă vă opuneţi organizării acestui referendum pe justiţie, lucrurile sunt clare din punctul nostru de vedere, în sensul că doriţi să continuaţi lupta împotriva justiţiei şi să diminuaţi lupta împotriva corupţiei, deşi nu recunoaşteţi public acest lucru. Lupta împotriva corupţiei nu se poate continua dezincriminând faptele de corupţie şi trăgând linie apoi şi spunând: nu mai avem anchete penale, pentru că am dezincriminat faptele de corupţie. Nu aşa se rezolvă lupta împotriva corupţiei, cu dezincriminări pe bandă rulantă şi cu modificarea Codului penal şi de procedură penală, pentru ca în final să tragi concluzia că nu mai ai corupţi pentru că nu mai ai legislaţie care să pedepsească corupţia. Vreţi, nu vreţi, referendumul se va organiza. Dacă nu participaţi, e clar că vă faceţi complici la lupta împotriva justiţiei şi vă faceţi complici la toate aceste modificări care ajută infractorii.
Ioan Cupşa Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă solicităm să supuneţi la vot amendamentul care a fost formulat, în ceea ce priveşte proiectul de hotărâre, de către doamna parlamentar, liderul Grupului PNL, doamna Raluca Turcan. Sunteţi obligat să faceţi acest lucru. Deşi nu există o prevedere regulamentară, invoc suveranitatea acestui Parlament ca unică putere legiuitoare. Altfel spus, suntem datori să dezbatem oricare dintre propunerile pe care un parlamentar le face, în nume propriu sau în numele grupului, atunci când nu există vreo interdicţie stabilită printr-un regulament adoptat prin vreo hotărâre. Aşadar, în primul rând, vă solicităm să supuneţi la vot amendamentul formulat, în ceea ce priveşte proiectul de hotărâre, de către doamna deputat Raluca Turcan. Mulţumesc.
Raluca Turcan Eu doream să intervin la dezbateri generale, însă întăresc, înainte de toate, propunerea de procedură făcută de colegul meu, domnul deputat Cupşa, pentru că ea trebuie supusă votului. Şi aşa cum am discutat şi cu dumneavoastră şi colegii la tribună, vă rugăm să supuneţi votului propunerea pe care am făcut-o. Ea este pe procedură, este justificată, sunt colegi care sunt de acord şi acceptă că acela a fost votul dat în comisiile juridice, fără niciun fel de completare, fără niciun fel de pretext de blocaj al referendumului iniţiat de Preşedinte.
Eugen Nicolicea Cam tardive aceste propuneri de înlăturare a recomandărilor făcute de Parlament, pentru că ele sunt incluse şi în Hotărârea nr.5/2017, hotărâre care este în vigoare. Deci nu văd niciun rost de a spune acum că ce a făcut Parlamentul în 2017 a făcut rău şi acum s-au găsit câţiva care înţeleg ei mai bine Constituţia. Dar aveţi un singur mod de a reacţiona: votaţi împotriva avizului.
Gabriel Andronache Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am ţinut să iau cuvântul pentru că am fost cel care am cerut în Comisia juridică să se spună în mod clar, expres dacă este vorba despre un simplu aviz sau despre un aviz cu recomandări. Domnul Iordache a luat cuvântul - pentru că, din păcate, nu ne-au fost prezentate materialele - şi a spus că vorbim despre un aviz şi atât, nimic altceva. Cu privire la faptul că aceste chestiuni pe care le-aţi inserat în mod abuziv în proiectul de hotărâre existau şi în hotărârea adoptată în 2017, acest aspect nu prezintă relevanţă, pentru că vorbim despre o nouă hotărâre. Că au existat acele chestiuni incluse în hotărârea din 2017, şi la momentul respectiv ne-am pronunţat în sensul în care ele nu au legătură cu avizul referitor la referendumul pe care-l poate convoca Preşedintele României, ci ţin de un aviz sau ţin de un referendum de modificare a Constituţiei. Noi ne referim însă, şi am luat cuvântul pe procedură, în sensul că această chestiune nu a fost pusă în discuţie în Comisia juridică, nu s-a discutat aspectul acesta şi, faţă de aceste situaţii pe care vi le-am relevat acum, noi vă solicităm să rectificaţi proiectul de hotărâre în conformitate cu ceea ce s-a discutat în Comisia juridică şi s-a votat în Comisia juridică. Vă mulţumesc.
Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu Mulţumesc. Procedural, în baza Regulamentului activităţilor comune, art.64, în cursul luărilor de cuvânt se pot prezenta amendamente care privesc probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei. Aşa că vă rog să supuneţi la vot amendamentul formulat de colegul meu, de eliminare a ultimului paragraf din raportul comun. Mulţumesc.
Raluca Turcan Aşa cum am spus, pe procedură, vă solicităm să eliminaţi textul care curge după sintagma "sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la ordonanţe". Deci tot ceea ce înseamnă recomandare aţi luat din alte hotărâri ale Parlamentului, însă amestecaţi procedura de referendum legislativ cu referendum consultativ. Atenţie, PNL-ul nu va susţine niciodată un dublu limbaj sau o dublă măsură, însă nu pot fi confundate tipurile de referendum pe care Parlamentul se pronunţă. Acesta este motivul de a corecta textul, cu propunerea pe care v-am făcut-o.
Raluca Turcan Aveţi nevoie de mai multă experienţă în Parlament pentru a face diferenţa între articol unic şi hotărâre a Parlamentului. Explicarea votului Grupului Partidului Naţional Liberal. Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi şi senatori, Referendumul propus de Preşedintele României este important pentru România şi pentru oamenii cinstiţi pentru că, de peste doi ani de zile, suntem sub asediul unui grup care favorizează infractorii prin instituţiile statului. Şi este cât se poate de real ceea ce vă spunem pentru că este un grup care a confiscat agenda guvernamentală, agenda Parlamentului, agenda publică pe teme care ţin exclusiv de interesul direct şi personal al unor politicieni care au încălcat legea. Vă întreb, fără niciun fel de resentiment, dragi colegi: dacă unul dintre dumneavoastră greşeşte şi nu este atât de influent, plăteşte? Dacă unul dintre cei influenţi greşeşte, din nefericire, dumneavoastră, de doi ani şi jumătate, demonstraţi că schimbă legea. Aceasta este realitatea în România şi niciodată nu s-a mai întâmplat să asistăm în spaţiul public la ameninţări, la şantaj, la presiuni exercitate prin instituţiile statului. Şi avem exemplul ministrului justiţiei, ameninţat public şi şantajat cu moţiune în Parlamentul României doar pentru a executa ordinele unei ordonanţe de urgenţă. (Discuţii.) Planul dumneavoastră încă nu este desăvârşit, pentru că acum daţi bătălia pentru Parchetul General şi Înalta Curte, urmează Banca Naţională şi Curtea Constituţională şi, de ce nu, serviciile de securitate naţională. Iar pentru această obsesie de control, de putere, de bani în interes personal, da, referendumul solicitat de Preşedintele României este necesar! Acest referendum este despre stoparea favorizării infractorilor prin legi şi prin instituţii. (Discuţii.) De aceea şi la acest vot, şi la viitoarele voturi pe legislaţia din justiţie ar trebui să părăsească sala Liviu Dragnea - condamnat definitiv, ar trebui să părăsească sala Cătălin Rădulescu - condamnat, Steluţa-Gustica Cătăniciu - condamnată, Goga Octavian - condamnat, Resmeriţă Cornel-Cristian - condamnat! Fiecare dintre persoanele menţionate a beneficiat direct de modificări legislative în interes personal. În ce ţară democratică s-a mai întâmplat lucrul acesta? Pentru a stopa aceste abuzuri, da, referendumul este necesar! Da, referendumul poate să fie o lecţie împotriva acelora care îşi imaginează că, odată ajunşi la putere, în prima zi de guvernare îşi urmăresc doar interesul personal şi nu au nicio legătură cu interesul celor mulţi. Da, referendumul poate să ne aducă în situaţia ca în România să dezbatem, şi în spaţiul public, şi în Parlament, probleme care ţin de cei mulţi: lipsa infrastructurii, şcoli învechite, spitale în care se moare cu zile, copii care mor cu zile chiar înainte de a se fi născut. (Discuţii.) Partidul Naţional Liberal susţine organizarea acestui referendum de către Preşedintele României şi, da, sperăm că epoca abuzurilor, a interesului personal... (Discuţii.) , ...a deznădejdii, a descurajării va fi oprită pentru că dumneavoastră aţi fi dat votul pe care...
Raluca Turcan ...l-aţi primit în momentul alegerilor. A fost o înşelătorie cap-coadă! Nu aţi vorbit despre lucrurile acestea şi va trebui ca la referendum, da, să primiţi o palmă usturătoare pentru abuzul şi frauda de încredere. (Aplauze.)
Stelian-Cristian Ion Argumentul principal pe care îl folosiţi dumneavoastră, colegii din PSD, din ALDE, atunci când modificaţi Codul penal, Codul de procedură penală, legile justiţiei prin ordonanţe sau prin proceduri netransparente şi rapide în Parlamentul României, este acela că aţi fost votaţi de români. Şi e parţial adevărat, aţi fost votaţi de români, doar că nu aţi fost votaţi pentru asta de români. Aveţi un program de guvernare. Ne-am uitat şi noi la Capitolul "Justiţie". Nu am văzut nicăieri că vă propuneaţi în 2016 să măcelăriţi legislaţia penală, să dezincriminaţi faptele de corupţie, să aşterneţi calea infractorilor în lupta lor împotriva românilor şi împotriva statului de drept. Nicăieri nu e precizat acest lucru. Nu vi l-aţi asumat înainte de alegeri, în 2016, însă după alegeri vă legitimaţi în faţa românilor cu votul primit atunci. De ce vă este frică de referendum? De ce vă este frică să întrebăm românii care v-au votat şi pe dumneavoastră, care ne-au votat şi pe noi, dacă ei sunt de acord cu toate nenorocirile pe care le-aţi făcut în justiţie în ultimii doi ani de zile, dacă sunt de acord ca persoane cu condamnări penale sau cu dosare penale în curs de desfăşurare să-şi rezolve aceste dosare altfel decât prin prezentarea în faţa instanţelor de judecată, şi anume prin modificarea legilor în baza cărora sunt cercetaţi. Este o chestiune absolut revoltătoare, de aceea sute de mii de români, în total, poate, peste 1 milion de români, au protestat de-a lungul timpului, de la Ordonanţa nr.13 şi până în prezent, în stradă, lucru pe care dumneavoastră nu vreţi să-l înţelegeţi, îl ignoraţi cu bună ştiinţă şi veţi simţi pe pielea dumneavoastră la următoarele voturi, pe 26 mai, dar şi la prezidenţiale, şi la parlamentare, că românii s-au săturat de această bătaie de joc. Nu vă feriţi de referendum pentru că nu este vorba decât de consultarea poporului. Înţeleg că unii dintre colegii noştri umblă pe străzile României şi prin judeţe, şi prin localităţi însoţiţi doar de bodyguarzi, dar lucrul ăsta nu trebuie să se întâmple pentru că, dacă nu aveţi nimic de ascuns şi poporul vă iubeşte atât de mult, nu trebuie să fugiţi de el. Veniţi la referendum, explicaţi oamenilor de ce să voteze într-un anumit fel, dar nu boicotaţi şi nu fugiţi de referendum! (Discuţii.)
Liviu Ioan Adrian Pleşoianu Trebuie spus astăzi de la tribuna Parlamentului României că acest referendum este declanşat de către un preşedinte care îl ţine în braţe pe procurorul general al României Augustin Lazăr, despre care opoziţia ştie foarte bine că în anul 1985 şi în anul 1986, conform nu unor păreri, ci unor documente pe care orice om dotat cu creier le poate citi şi interpreta singur, din calitatea sa de preşedinte al Comisiei pentru eliberări de la Aiud, procurorul general de acum, Augustin Lazăr, a semnat că dizidentul anticomunist Iulius Filip, torturat, bătut până la leşin, aşa cum chiar Domnia Sa, într-un episod din "Memorialul Durerii", a mărturisit, bătut până la leşin, bătut până la... (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Nu stenograma Antena 3, stimate domn, "Memorialul Durerii", dacă vă spune ceva. Iulius Filip a fost schingiuit, a fost înfometat, a suferit tortură în închisorile comuniste, iar procurorul general al României, ţinut în braţe de dumneavoastră, marea opoziţie din această ţară, marii liberali, că de USR nu am ce să mai spun... (Aplauze.) , ...a hotărât doi ani la rând, a semnat că trebuie să rămână în puşcărie acest om. Şi alţii! Dar mă voi referi la Iulius Filip în acest moment. Asta a făcut procurorul general al României Augustin Lazăr! Ştiţi ce scrie pe acel document semnat de Augustin Lazăr pe care îl ţineţi în braţe, într-un mod absolut abject, cu toţii, cei din opoziţie? Scria acolo, la fapta lui Iulius Filip, "propagandă împotriva orânduirii comuniste". Ce înseamnă asta? Înseamnă că Augustin Lazăr, preşedinte de comisie, procuror la acea vreme - şi la acea vreme! -, ştia exact că este deţinut politic. Dacă fapta era "propagandă împotriva orânduirii comuniste", rezulta clar că e deţinut politic la Aiud, unde era iadul. Iar dumneavoastră îl ţineţi în braţe! Despre USR nu am nimic de spus, mi-e foarte clar ce reprezintă. Dar, vă transmit faptul că v-aţi umplut de ruşine, liberalilor, pentru ce aţi făcut şi pentru faptul că ţineţi în braţe un torţionar! (Aplauze.)
Florin-Claudiu Roman Procedură!
Ştefan-Alexandru Băişanu Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iată, astăzi, observ atacuri la persoană, fie la un partid, fie la altul. Facem exact ce am făcut dintotdeauna: venim cu argumente pro şi contra pe nişte chestiuni care, în mod normal, nici măcar nu ar trebui discutate. Şi de ce spun asta? Pentru că vreau să mă refer la principii şi am să explic faptul că, în momentul de faţă, prea binele devine duşmanul binelui. Haideţi să facem un referendum, deci, pe o întrebare dacă cineva îşi doreşte să fie furat în ţara asta sau în lumea asta. Vă spun eu: nu e nevoie de un referendum pentru a şti clar că cei care nu fură nu îşi doresc să fie furaţi. E firesc, nu cred că e nevoie să cheltuim milioane pentru a afla un adevăr pe care îl ştim cu toţii. Nu cred că e nevoie să facem un referendum să aflăm dacă ne dorim să ne iubim copiii sau nu. E firesc şi ne dorim să ne iubim copiii şi o facem. Nu e nevoie să facem un referendum dacă e nevoie de fericire sau de criză. Evident că ne dorim fericirea. Dar, una peste alta, revin şi spun: un referendum şi rezultatele referendumului nu trebuie aplicate ad litteram de nicio guvernare, indiferent care ar fi ea. E o chestiune consultativă. Şi dacă tot e consultativă şi am concis clar că ne dorim să nu mai existe hoţi în România, să nu mai existe oameni care să-şi bată joc de bugetul ţării sau să fure individual din casele oamenilor, nu înţeleg de ce mai e nevoie de un astfel de referendum. Totuşi, trebuie spus clar că niciun om nu este vinovat, nu este penal, nu este hoţ, atâta vreme cât o instanţă nu stabileşte în mod clar lucrul acesta. Restul e vânătoare de vrăjitoare. Am senzaţia că trăim exact aceeaşi perioadă de acum 50 de ani, când o mână de oameni veniţi din Rusia sovietică încerca să impună, cu doar 500 de oameni, o nouă putere, băgându-i în puşcărie pe toţi cei care învăţaseră deja să trăiască în libertate şi democraţie în România. Astăzi se întâmplă la fel, numai că nu mai vin de la ruşi, vin de la ONG-uri, vin de la interesele altor ţări care vor să stăpânească aici şi vor să transforme România într-o colonie. (Aplauze.) Şi, astfel, nu poţi învinge o ţară decât dacă ai şi trădători în interiorul ei. Nimeni nu poate să ne spună astăzi nouă că în Parlamentul României nu există oameni care reprezintă, de fapt, interesele altora, şi nu interesele neamului nostru. (Aplauze.) Eu cred că e suficient şi cred că trebuie să înţelegem, odată pentru totdeauna, că România este un stat liber, independent, unitar. Aşa trebuie să rămână. Iar cei care au o singură temă de când au pierdut alegerile, şi anume justiţie, justiţie şi iar justiţie, să înţeleagă clar că e bună şi justiţia, dar ne mai trebuie şi mâncare, ne mai trebuie şi drumuri, ne mai trebuie şi şcoli, ne mai trebuie şi sănătate, nu doar oameni pe care să-i vânăm la televizor cu cătuşele, urlând după ei, sau oameni cum e domnul doctor Bacalbaşa care tocmai ce a primit o veste extraordinară: golanul acela, care l-a lovit şi l-a împins, nu a făcut de fapt nimic în ochii justiţiei româneşti. Omul respectiv i-a dat "Bună dimineaţa!" împingându-l, împingând un doctor de renume, un om serios, de 70 de ani. Asta e justiţia pe care o doriţi dumneavoastră?! Îmi pare rău să cred că avem nevoie de referendum pentru a înţelege că e nevoi de bun-simţ. România e mai mare, e mai puternică, e mai demnă şi mai înţeleaptă decât îşi imaginează cei care vor să o distrugă. Vă mulţumesc. (Aplauze, discuţii.)
Florin-Claudiu Roman Pe 154, sunteţi obligat, atunci când există conturbare în sală, să luaţi măsuri, să chemaţi la ordine. Ce faceţi acum?
Attila Korodi Stimaţi colegi senatori şi deputaţi, Doamnelor şi domnilor, Grupul UDMR susţine decizia de astăzi a Parlamentului pentru simplul motiv că Preşedintele are dreptul să convoace referendum, pentru că sunt momente în care, da, este util ca cetăţenii României să fie consultaţi pe teme importante şi, da, pentru că Curtea Constituţională a decis că, indiferent ce recomandă Comisia de la Veneţia, se poate organiza referendum alături de alegerile europarlamentare. De aceea, UDMR susţine şi credem că este utilă consultarea populaţiei. Pe de altă parte, trebuie să subliniez că după consultarea populaţiei, dacă referendumul va fi valid, înseamnă încă un proces destul de lung de dezbateri şi decizii. De exemplu, de modificare a Constituţiei. Şi aş dori să precizez că sunt puţine partidele parlamentare care, în ultimii 10 ani de zile, au susţinut ca, de exemplu, instrumentul ordonanţelor de urgenţă, la prima modificare a Constituţiei, să fie scos de tot. Da, UDMR, ori de câte ori a fost consultare în Parlament sau procedură de începere a modificării Constituţiei, a susţinut ca instrumentul de legiferare ordonanţe de urgenţă să dispară din Constituţia României şi din instrumentele juridice. Pentru că nu ajută deloc ca deciziile să fie solide, deciziile să fie despre viitor şi deciziile să fie foarte bine conturate, când aceste instrumente sunt utilizate indiferent de domenii. Da, sunt situaţii de excepţie, situaţiile de stare de urgenţă, dar ar trebui să se limiteze numai la acelea. V-am dat acest exemplu ca să subliniez cât de important este ca în anii următori, când se va contura o majoritate care să poată să modifice Constituţia României, abordarea să fie una corectă, solidă şi să se bazeze pe o analiză adecvată. UDMR a susţinut decizia de astăzi a Parlamentului.
Eugen Tomac Partidul Mişcarea Populară a votat "pentru", dar nu suntem de acord cu această abordare. Preşedintele nu trebuie condiţionat, iar majoritatea nu trebuie să-şi bată joc de instituţia referendumului. Referendumul este un act extrem de important într-o societate democratică. Ştim că dumneavoastră nu respectaţi decizia cetăţenilor exprimată prin referendum. Avem un referendum pe care românii l-au primit cu multă înţelepciune acum 10 ani, când au cerut să avem aici o Cameră cu 200 de parlamentari cel mult, la Camera Deputaţilor, şi 100 la Senat. Credem că şi această întrebare trebuie pusă din nou, probabil, cetăţenilor, pentru că nici pensiile speciale, nici alegerea primarului în două tururi, nici chestiunea legată de numărul de parlamentari nu trebuie să rămână doar la decizia Parlamentului. Trebuie să întrebăm şi cetăţenii din când în când. Deci referendumul este bine-venit şi noi îl vom susţine.
Florin Iordache Domnule preşedinte, Vreau să ridic în faţa dumneavoastră o chestiune de procedură. (Discuţii.) Mă puteţi urmări, doamnă? Eu v-am urmărit foarte atent.
Florin Iordache Sigur... Nu, am alte preferinţe, mulţumesc. (Discuţii.) Deci, domnule preşedinte, pentru a încheia această dezbatere, eu am fost cel care, în numele Grupului PSD, am spus că nu ne vom opune şi vom susţine în integralitate cererea preşedintelui. În aceste condiţii... Eu înţeleg buna-credinţă şi excesul de zel al colegilor din Comisia juridică care au adăugat această sintagmă cu republicarea, cu Legea nr.3 şi aşa mai departe. (Discuţii) În aceste condiţii, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă rog ca în articolul unic, această suplimentare a articolului unic, care nu face decât să invoce deciziile Curţii şi prevederile Comisiei de la Veneţia..., să supuneţi votului eliminarea şi să supunem în integralitate... (Aplauze, discuţii.) Deci, dacă preşedintele doreşte să supună votului un referendum, să-şi asume în integralitate. Dacă acest referendum va îndeplini condiţiile de cvorum şi va fi adoptat, e de bine, dar dacă condiţiile de cvorum... şi referendumul nu va fi validat, la fel, este întreaga responsabilitate a preşedintelui şi a Grupurilor parlamentare ale PNL. Mulţumesc.
Varujan Pambuccian Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi am votat pentru realizarea acestui referendum şi vreau să subliniez un lucru pe care l-am spus la toate..., l-am cerut expres la toate revizuirile Constituţiei până acum: ordonanţele de urgenţă trebuie eliminate din orice domeniu. Spuneam, la prima revizuire a Constituţiei, îmi amintesc, că singurul rost al ordonanţelor de urgenţă este să elimine tâmpeniile din ordonanţa de urgenţă anterioară. Şi asta v-o spun după ce am văzut foarte multe situaţii de genul ăsta. Există, e adevărat, situaţii care necesită urgenţă, dar sunt extrem de rare şi, dacă în Constituţie am avea o reglementare strictă a acestor situaţii, nu am mai discuta despre subiectul ăsta de atât de mult timp. Sigur, dacă vorbim de o revizuire a Constituţiei, ar fi multe lucruri pe care grupul nostru le-a propus şi care n-au trecut cu concursul conjunctural al majorităţilor de atunci, care tot timpul au crezut că Reich-ul are o mie de ani şi că aşa o să fie tot timpul în favoarea lor totul, care, atunci când au trecut în opoziţie, au constatat că nu e deloc aşa şi că era mult mai bine dacă ar fi adoptat lucrurile pe care le propuneam noi atunci. Îmi amintesc că am vorbit atunci despre moţiunea de cenzură constructivă în care depui moţiunea de cenzură, dar vii cu lista guvernului următor, al celui care urmează să înlocuiască Guvernul în cazul în care moţiunea de cenzură trece şi multe asemenea prevederi pe care le-am propus la revizuirile care au fost până acum. Poate că ar fi nevoie şi pentru toate lucrurile acestea de o consultare, dar poate că această consultare ar trebui făcută în forma ei legislativă, nu în forma ei consultativă, şi cred că foarte multe dintre situaţiile tensionate prin care a trecut viaţa politică în România în toată perioada asta nu ar mai fi existat. Tensiunile pot să fie creatoare, pot să fie bune, dar noi n-am trecut prin aşa ceva până acum niciodată, am trecut numai prin tensiuni distructive. Şi e bine să le evităm. Vă mulţumesc.