Petru Gabriel Vlase Revenim la punctul 3. La punctul 3 avem Solicitarea nr. 2315/C/2017 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitoare la formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna deputat Rovana Plumb, fost ministru al mediului şi schimbărilor climatice, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în dosarul nr. 218/P/2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Raportul comisiei şi Proiectul de Hotărâre. Sunt întocmite de comisie. Biroul permanent şi Comitetul liderilor vă propun următoarea procedură: citirea Scrisorii Procurorului General; prezentarea Raportului comisiei şi a Proiectului de Hotărâre; după care, prezentarea de către doamna deputat, dacă doreşte, a punctului de vedere; dezbateri asupra celor prezentate; şi votul îl vom face - la vot final - secret, cu bile. Dacă sunteţi de acord cu această procedură, vă rog să votaţi. 145 de voturi pentru, o abţinere, doi colegi care nu votează. Începem desfăşurarea acestei proceduri aprobate. Dau cuvântul domnului deputat Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei juridice, pentru citirea Scrisorii Procurorului General, a Raportului şi a Proiectului de Hotărâre a Camerei. Vă rog, domnule deputat.
Eugen Nicolicea "În temeiul art. 109 alin. (2) din Constituţia României, art. 12 şi art. 19 din Legea nr. 115/1999, al Deciziei nr. 270 din 10.03.2008 a Curţii Constituţionale şi al art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, vă transmitem cererea de urmărire penală faţă de Rovana Plumb, deputat în Parlamentul României - Camera Deputaţilor, fost ministru al mediului şi schimbărilor climatice, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. Anexăm referatul procurorului întocmit la data de 22.09.2017 în dosarul nr. 218/P/2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie - conţinând 15 file -, însoţit de dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, format din 7 volume". Semnează procurorul general Augustin Lazăr. Faţă de cele citite, Comisia juridică a întocmit un raport, pe care permiteţi-mi să vi-l prezint. Raport privind cererea de urmărire penală faţă de doamna Rovana Plumb, fost ministru al mediului şi schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii prezentate anterior. În şedinţa din 27 septembrie, Biroului permanent i-a fost prezentată Scrisoarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care v-am citit-o. Prin adresa nr. 1405, Biroul permanent al Camerei a hotărât să solicite Comisiei juridice să prezinte, în conformitate cu prevederile art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, o primă evaluare asupra solicitării făcute de către domnul procuror general. Conform art. 13 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, lege invocată şi de procurorul general, dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister, ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. În cazul nostru, ancheta a fost efectuată de către Comisia juridică, care este o comisie permanentă, iar în cadrul competenţei sale a efectuat această anchetă. Dar Legea nr. 115/1999 nu preciza niciun fel de termen pentru desfăşurarea anchetei. Astfel că, pentru limitarea desfăşurării în timp a acesteia, am propus un termen-limită de maximum 14 zile, solicitându-l Biroului permanent, iar acesta avea posibilitatea să ne dea un termen sub 14 zile. Şi a optat pentru opt zile, pentru efectuarea anchetei. De asemenea, potrivit prevederilor art. 157, Biroul permanent putea acorda un termen de maximum 14 zile pentru întocmirea raportului. Biroul permanent a acordat trei zile pentru întocmirea acestuia. Deci, aveam opt zile pentru efectuarea anchetei şi trei zile pentru întocmirea raportului. Acest lucru se numără începând cu ziua de joi. Ne-am încadrat în acest termen, pentru că de joi până luni este un timp mai scurt decât termenele care ne-au fost acordate de către Biroul permanent. Cu privire la pregătirea şedinţei. Membrii comisiei au avut posibilitatea de a studia solicitările procurorului general, referatul şi materialul probator aflat la comisie. Doamna Rovana Plumb a formulat argumente în favoarea sa, atât personal, cât şi prin avocatul său, privind nevinovăţia sa, faptul că au existat drepturi şi obligaţii prevăzute de lege pentru funcţia pe care a deţinut-o în cadrul Guvernului. În acest sens, a fost depus, în data de 16 octombrie, un punct de vedere scris, la care au avut acces toţi deputaţii. În data de 12 octombrie 2017, Comisia juridică a transmis domnului Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, o adresă, cu menţiunea de a se întreprinde demersurile necesare pentru a primi răspunsul la comisie, până luni, 16 octombrie, ora 14,00, deoarece la ora 17,00 începeam audierile şi dezbaterile. În data de 16 octombrie 2017, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a răspuns comisiei, prin Adresa nr. 2315/C/2017, răspuns care a fost foarte prompt şi ne-a ajutat să putem încheia atât ancheta, cât şi raportul, în termenul pe care ni l-am propus. În şedinţa din 16 octombrie 2017, membrii Comisiei juridice au analizat solicitarea făcută de procurorul general privind cererea de urmărire penală faţă de doamna Rovana Plumb, fost ministru al mediului şi schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României. La dezbateri au fost prezenţi 23 de deputaţi, din totalul de 25 de membri ai comisiei. Prezentarea cazului. Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis cererea de urmărire penală faţă de Rovana Plumb, deputat în Parlamentul României - Camera Deputaţilor, fost ministru al mediului şi schimbărilor climatice, "pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzut de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal". Scrisoarea Procurorului General conţine ataşat Referatul procurorului, întocmit la data de 22.09 în dosarul nr. 218/P/2017 al DNA, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor cu solicitarea încuviinţării efectuării urmării penale faţă de un ministru, prin care acesta consideră că se impune sesizarea Camerei Deputaţilor pentru a încuviinţa efectuarea urmării penale faţă de ministrul Rovana Plumb, deputat. Din cuprinsul referatului reies următoarele. Prin Ordonanţa nr. 218/P/2017 din data de 15.09 s-a dispus extinderea urmării penale in rem sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzute de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. Infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, este motivată prin prezentarea în Referat a unor neregularităţi în adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 858/2013, pag. 7-9 şi pag. 10-14 din Referat. Prin Ordonanţa din data de 21.09 s-a dispus schimbarea încadrării juridice, din abuz în serviciu, la infracţiunea pe care v-am citat-o, în infracţiunea de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 ş.a.m.d. Prin schimbarea încadrării, procurorul de caz constată că: Nu există infracţiunea de abuz în serviciu şi nu putea să fie comisă de doamna Rovana Plumb, prevăzută la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal; Faptele descrise reprezintă complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal. 3.3. Având în vedere actele de urmărire penală şi probele administrate în Dosarul nr. 218, procurorul constată că se impune extinderea urmăririi penale faţă de numita Rovana Plumb, sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzut de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 13 2 - fraza curge în continuare -, constând în aceea că, în calitate de ministru al mediului, cu intenţie, a ajutat la săvârşirea faptei penale reţinute în sarcina numitei Sevil Shhaideh, respectiv, a iniţiat Hotărârea de Guvern nr. 858/2013, în decurs de 17 ore, în perioada 5.11.2013-6.11.2013, cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea, prezentarea proiectelor de acte normative, prin efectele acestei hotărâri, atenţie, urmărind crearea unei aparenţe de legalitate a transferului imobilelor "Insula Belina" şi "Braţul Pavel" prin Proiectul de Hotărâre de Guvern ce va purta nr. 943/2013, contrar aspectelor semnalate de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei, cu privire la forţa juridică a actului normativ". Procurorul de caz consideră: comiterea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem constă în: iniţierea şi promovarea Hotărârii nr. 858/2013, crearea unei aparenţe de legalitate enunţate generic mai sus şi explicitată astfel: "Având în vedere observaţiile formulate de Ministerul Justiţiei şi de Ministerul Finanţelor Publice, a apărut necesitatea unui demers care să creeze aparenţa că Insula Belina şi Braţul Pavel nu fac parte din bunurile care aparţin domeniului public al statului, aflat în administrarea ANAR, astfel încât transferul să se poată realiza prin hotărâre de Guvern" - pagina 10 din Referat. Analiza legislaţiei aplicabile cazului. Conform art. 136 alin. (3) din Constituţie, bunurile care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice sunt cele enumerate la art. 136 alin. (3) din Constituţie, alte bunuri stabilite de legea organică. Concluzie: bunurile din Cazul Belina nu fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, deoarece nu sunt enumerate în art. 136 alin. (3) din Constituţie; nu există nicio lege organică care să stabilească că aceasta ar face obiectul exclusiv al proprietăţii publice; alin. (3) al art. 860 din Codul civil prevede la Teza I: "Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit unei legi organice, nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale decât ca urmare a modificării legii organice", lege care, în cazul nostru, nu există. Teza a II-a: "În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face în condiţiile legii". Concluzie. Deoarece bunurile din Cazul Belina nu fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, sunt aplicabile prevederi la Teza a II-a a alin. (3) al art. 860 Cod civil: "Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale se face în condiţiile legii". Alin. (1) al art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică prevede următoarele: "Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face prin hotărâre de Guvern". Concluzie. Trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale a bunurilor din Cazul Belina se face prin hotărâre a Guvernului. După ce au fost prezentate legislaţia şi toate aceste chestiuni incidente, au urmat dezbateri. Înainte de acestea, fac precizarea că alte legi şi articole nu sunt incidente în stabilirea tipului de proprietate, adică dacă fac parte din domeniul public al statului sau fac parte din proprietatea exclusivă, proprietatea publică exclusivă. Dezbateri. Dezbaterile au avut loc în cadrul comisiei, în condiţiile în care tuturor participanţilor li s-a oferit posibilitatea să se informeze. Argumentele din referat şi materialul probator, puse la dispoziţia comisiei de Parchetul General, sunt prezentate în referatul ataşat prezentului raport. Parchetul General a fost invitat să prezinte punctul de vedere şi să susţină cererea. Fiecărui deputat i s-a asigurat accesul la documentele comisiei, respectiv, la referatul şi materialul probator puse la dispoziţia comisiei de Parchetul General. Doamnei Rovana Plumb i s-a asigurat accesul la documentele comisiei, respectiv, la referatul şi materialul probator puse la dispoziţia comisiei de Parchetul General. Argumente pro şi contra adoptării cererii de urmărire penală susţinute de membrii comisiei. Argumentele în favoarea adoptării cererii de urmărire penală sunt argumentele cuprinse în Referatul DNA, anexat, susţinute de către deputaţi, membri ai PNL şi membri ai USR. Argumentele domnului deputat Cătălin Predoiu, separat de cele dinainte, care a menţionat că nu argumentează juridic împotriva doamnei Rovana Plumb, dar avertizează comisia cu privire la efectele votului, care, în caz că va fi un vot de respingere, va afecta negativ Raportul MCV. 2.2. Argumentele contra adoptării cererii de urmărire penală sunt: argumentele depuse în scris de către apărătorul doamnei Rovana Plumb, care se regăsesc anexate raportului. 2.3. Argumentele invocate de membri ai Comisiei juridice contra adoptării cererii de urmărire penală. 2.3.1. Argumente de formă. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis "Cererea de urmărire penală faţă de Rovana Plumb, deputat în Parlamentul României, Camera Deputaţilor, fost ministru al mediului şi schimbărilor climatice". Această formulare este eronată şi ar trebui respinsă, pe motiv că Parchetul nu cere urmărirea penală, ci, conform art. 109 din Constituţie, doar Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele pot să ceară urmărirea penală. Scrisoarea Procurorului General conţine ataşat Referatul Procurorului, întocmit la data de 22.09.2017, în Dosarul nr. 218/P/2017, care precizează: "În vederea sesizării Camerei Deputaţilor, cu solicitarea încuviinţării urmăririi penale faţă de un ministru" şi consideră că "se impune sesizarea pentru a încuviinţa efectuarea urmării penale faţă de ministrul Rovana Plumb, deputat". Această formulare este eronată şi ar trebui respinsă pe motiv că: Camera Deputaţilor nu încuviinţează efectuarea urmării penale, ci cere urmărirea penală, în conformitate cu art. 109. În acest caz, cererea trebuie făcută faţă de fostul ministru al mediului, care nu mai are funcţia de ministru al mediului, şi nu faţă de ministrul actual. 2.3.2. Neregularităţile privind adoptarea H.G. nr. 835/2017 sunt prezentate în referat. Procurorul a renunţat la infracţiunea de abuz în serviciu, deci nu a reţinut că aceste neregularităţi prezentate ar constitui o faptă penală, fapt pentru care nu mai discutăm despre ele. Hotărârea nr. 835/2017 a fost adoptată de Guvern, fiind contrasemnată de şase miniştri, inclusiv de cei care au sesizat neregularităţi. Pe cale de consecinţă, fie acestea s-au rezolvat, fie s-a renunţat la ele. În concluzie, Hotărârea de Guvern nr. 835/2017 este în vigoare, nefiind nici măcar atacată la instanţa de contencios, iar procurorul nu a reţinut că modalitatea de adoptare poate constitui prin ea însăşi o infracţiune. 2.3.3. Acuzaţia că "crearea unei aparenţe de legalitate enunţată generic mai sus prin această hotărâre" este explicitată astfel: "Având în vedere observaţiile formulate de Ministerul Justiţiei, de Ministerul Finanţelor Publice, a apărut necesitatea unui demers care să creeze aparenţa că Insula Belina şi Braţul Pavel nu fac parte dintre bunurile care aparţin domeniului public al statului, aflate în administraţia ANAR, astfel încât transferul dreptului de proprietate se poate realiza prin hotărâre de Guvern" - pagina 10 din Referat. Deci această acuzaţie nu se susţine, pentru că din cuprinsul Hotărârii de Guvern nr. 934, deci cea de-a doua, reiese că aceste bunuri sunt în domeniul public al statului - atât în titlu, cât şi în patru articole -, deci nu putea să creeze vreo impresie, câtă vreme chiar în act se scria că fac parte din acest domeniu public al statului. Din Referatul Procurorului, toţi martorii - inclusiv fostul premier, Victor Ponta, şi fostul ministru al justiţiei, Robert Cazanciuc - au declarat că nu au constatat vreo legătură între Hotărârea de Guvern nr. 835/2017 şi Hotărârea de Guvern nr. 934/2017. Acuzaţia că nu s-ar fi putut face transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a judeţului Teleorman decât prin lege sau ordonanţă este falsă, deoarece art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică prevede: "Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face prin hotărâre de Guvern". Un alt argument. Există zeci de hotărâri care modifică H.G. nr. 1705/2006 - lista cu bunurile proprietate publică a statului. Al treilea argument. Un act normativ poate fi modificat şi completat printr-un alt act, de aceeaşi putere juridică. Deci Hotărârea de Guvern nr. 835/2017 poate modifica Hotărârea de Guvern nr. 1705/2006. 2.3.5. Acuzaţia că schimbarea codurilor imobilelor respective, prin Hotărârea Codurilor de clasificare, prin H.G. nr. 835/2017, ar schimba regimul proprietăţilor este falsă, deoarece imobilele au fost proprietate publică a statului, înainte de această hotărâre, şi au rămas în domeniul public al statului şi după intrarea în vigoare a hotărârii de care este acuzată doamna Rovana Plumb. Deci această hotărâre nu a schimbat sub nicio formă regimul de proprietate al acelor imobile. Schimbarea codurilor de clasificare - acesta a fost obiectul Ordonanţei nr. 835 - a imobilelor respective este corectă şi este legală, şi a fost necesară ca urmare a schimbării albiei minore a Dunării, din zona respectivă, în decurs de 18 ani - perioadă scursă de la prima clasificare, care a fost făcută în anul 1999. Această precizare este făcută de procuror, la pagina 6 din Referatul Procurorului. Mă refer la precizarea că prima clasificare s-a făcut în anul 1999. După 18 ani, evident, cursurile de apă capătă schimbări. Aşa cum am spus, există acum legătură cu malul, al fostei insule, deci nu mai este insulă, iar braţul respectiv nu mai este un braţ de apă curgătoare, s-a separat în patru, să le zicem, lacuri. 2.3.6. Acuzaţia de încălcare a Constituţiei, legi care nu permiteau un astfel de transfer nu sunt reale, după cum urmează: Acuzaţia că nu s-ar fi putut face transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a judeţului Teleorman decât prin lege sau ordonanţă este falsă, aşa cum am arătat la punctul 2.3.4. Pentru că acolo am spus că art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213 precizează că acesta se face prin hotărâre de Guvern; Nu se încalcă art. 136 alin. (3) din Constituţie, deoarece acesta este un enunţ, n-ai cum să-l încalci; Art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică nu a fost încălcat, pentru că şi acesta este un enunţ, nu ai cum să-l încalci; Art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică nu a fost încălcat şi nu are legătură cu cazul, acesta referindu-se la trecerea bunurilor în domeniul privat, ceea ce nu este cazul - bunurile au trecut în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale; Art. 3 din Legea nr. 107/1996 a apelor nu a fost încălcat, deoarece şi după emiterea H.G. nr. 835/2017 imobilele respective au rămas tot în domeniul public al statului. Anexa nr.2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 107/2002 nu a fost încălcată, deoarece aceasta nu definea tipul de proprietate şi nu reglementa transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale; Încălcarea Legii nr. 24/2000 privind neregulile semnalate în elaborarea acestui act normativ nu a fost reţinută de procurori ca infracţiune. 2.4. Nu poate exista infracţiunea de favorizare a doamnei Sevil Shhaideh, deoarece infracţiunea de care este acuzată doamna Sevil Shhaideh nu are elemente constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzute de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 13 2 lit. b) din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, deoarece: Hotărârea de Guvern nr. 934/2017 este adoptată legal de Guvern, eventualele neregularităţi în adoptarea acesteia putând să fie imputate Guvernului, şi nu doamnei Sevil Shhaideh, care nu era membru al Guvernului; Hotărârea nr. 934/2017 este în vigoare, nefiind nici măcar atacată la contencios; Acuzaţia că transferul bunurilor respective nu s-ar fi putut face decât prin lege sau ordonanţă este falsă, aşa cum am mai arătat la punctul 2.3.4, deoarece art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213 arată că trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale se face prin hotărâre de Guvern. Repet. Există zeci de hotărâri care modifică Hotărârea de Guvern nr. 1705/2006. Un act normativ poate fi modificat şi completat printr-un alt act, de aceeaşi putere juridică. Deci Hotărârea de Guvern nr. 934 poate modifica Hotărârea de Guvern nr. 1705/2006. Acuzaţiile de încălcare a Constituţiei nu sunt reale, după cum am explicat anterior. În sensul că: la art. 136 alin. (3) este un enunţ, deci n-ai cum să-l încalci; la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213 este tot un enunţ, pe care n-ai cum să-l încalci; art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 nu a fost încălcat, neavând legătură cu cazul, pentru că se referă la trecerea bunurilor în domeniul privat. La noi nu este cazul, au fost trecute nişte bunuri în domeniul public; art. 3 din Legea nr. 107/1996 nu a fost încălcat, deoarece şi după emiterea Hotărârii de Guvern nr. 835/2017 şi a Hotărârii de Guvern nr. 934/2017, au rămas tot în domeniul public; Anexa 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 107 nu a fost încălcată, deoarece nu definea tipul de proprietate şi nu reglementa transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale; art. 1 din Legea nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială nu a fost încălcat, deoarece nu era aplicabil doamnei Sevil Shhaideh, care nu era membru al Guvernului. Aprobarea prin vot a raportului. În conformitate cu prevederile art. 157 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Rezultatul votului a fost următorul: 9 voturi pentru aprobarea cererii de efectuare a urmăririi penale, 14 voturi împotriva aprobării cererii de efectuare a urmăririi penale. În urma numărării voturilor valabil exprimate, preşedintele de şedinţă a prezentat rezultatul votului deputaţilor prezenţi. Raportul a fost aprobat cu recomandarea ca plenul Camerei Deputaţilor să nu ceară urmărirea penală a doamnei Rovana Plumb, fost ministru al mediului şi schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 13 2 lit. b) din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, precum şi Proiectul de Hotărâre anexat. Motivarea raportului. Raportul este motivat de argumentele cuprinse la punctul III.2. Concluzii. Comisia recomandă plenului să nu ceară urmărirea penală a doamnei Rovana Plumb. Proiectul de cerere de urmărire penală, Referatul DNA, concluziile scrise ale doamnei Rovana Plumb, toate detaliile, inclusiv motivele pro şi contra adoptării cererii se regăsesc în raportul comisiei. Fiecărui deputat i s-a asigurat accesul la documentele comisiei, putându-se informa în mod direct, cât şi indirect, prin reprezentanţii grupului respectiv, din Comisia juridică, astfel încât va putea vota în deplină cunoştinţă de cauză. Raportul rezultat în urma anchetei Comisiei juridice va fi transmis şi Parchetului General. În situaţia în care plenul Camerei va adopta cererea de urmărire penală, motivaţia va consta în: argumentele din Referatul şi materialul probator puse la dispoziţia comisiei de către Parchetul General; argumentele susţinute de membrii comisiei, în favoarea adoptării cererii. În situaţia în care nu se va adopta cererea de urmărire penală, motivaţia va consta în: argumentele invocate în apărarea sa de persoana în cauză, argumentele susţinute de membrii comisiei, împotriva adoptării cererii. (Consultări între domnul deputat Eugen Nicolicea şi domnul deputat Florin Iordache.) Da. Pentru stenogramă. Hotărârea de care este acuzată că a greşit doamna Rovana Plumb este Hotărârea de Guvern nr. 858/2013, mă scuzaţi, anul era greşit. Şi Hotărârea de Guvern nr. 943/2013, nu pe 2017. Este o greşeală de redactare. Aceste fapte, presupuse fapte, sunt comise în urmă cu... dacă sunt comise, în urmă cu patru ani. Mulţumesc pentru atenţionare.
Petru Gabriel Vlase Aţi încheiat?
Eugen Nicolicea Domnule preşedinte, Permiteţi-mi să prezint, în continuare, Proiectul de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a doamnei Rovana Plumb, fost ministru al mediului şi schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României. Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de urmărire penală faţă de doamna Rovana Plumb, fost ministru al mediului şi schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 13 2 lit. b) din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificări şi completări, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. Camera Deputaţilor aprobă cererea de urmărire penală a doamnei Rovana Plumb, fost ministru al mediului şi schimbărilor climatice, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 13 2 lit. b) din Legea nr. 78/2000, republicată, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal în Dosarul nr. 218/P/2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa de astăzi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificări şi completări. Semnat, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Nicolae-Liviu Dragnea. Acesta este Proiectul de Hotărâre. Totodată, vreau să menţionez că, în urma atenţionării colegilor, vom face corectura în Raport, în ceea ce priveşte numărul hotărârilor respective.
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Dau cuvântul doamnei deputat Rovana Plumb.
Rovana Plumb Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege şi stimaţi colegi, Mi-aş fi dorit ca astăzi, în faţa dumneavoastră, să vorbim despre paşii pe care îi avem de făcut, din punct de vedere administrativ şi legal, pentru a putea contribui împreună la dezvoltarea ţării şi la transformarea statisticilor în bunăstare pentru fiecare familie din România. Din păcate, sunt însă nevoită astăzi să vin în faţa dumneavoastră pentru a discuta despre un dosar penal care, din punctul meu de vedere, nici nu ar trebui să existe, şi care este rezultatul unui abuz. Chiar dacă ne-am obişnuit că nimic nu este imposibil, mărturisesc că astăzi este încă o zi în care trebuie să luptăm, pentru a demonstra că adevărul este mai puternic decât minciuna şi că sinceritatea şi buna-credinţa pot învinge abuzul. Fac, încă de la bun început, precizarea expresă că nu sunt vinovată. Mi-am desfăşurat activitatea ca ministru cu respectarea strictă a legilor acestei ţări, fiind pe deplin conştientă de misiunea importantă avută şi de înalta responsabilitate pe care o implică o astfel de activitate. Nu am avut niciodată înţelegeri în afara legii, nu mi s-a solicitat şi nu am acordat sprijin ilicit nimănui, în toată cariera mea de om politic. Întotdeauna am acţionat cu bună-credinţă în tot ceea ce am făcut. De aceea, astăzi, în faţa dumneavoastră vă învederez că este vorba de un abuz, născut din dorinţa unora care nu înţeleg şi nu respectă democraţia adevărată şi faptul că la guvernare se ajunge doar prin votul exprimat de români, prin votul cetăţenilor. Partidul Social Democrat, în jurul căruia pivotează guvernarea, a câştigat alegerile şi a ajuns în acest punct ca urmare a încrederii acordate de milioanele de români care ne-au votat. Este evident că adversarii noştri politici, folosind aceste instrumente nedemocratice şi abuzive, doresc ca noi să nu mai fim la guvernare. Vă rog să observaţi că se creează un precedent nociv şi instrumente paralele, străine principiilor statului de drept, prin care se declanşează o represiune nedreaptă împotriva membrilor Guvernului, având ca unic argument apartenenţa politică. Dincolo de realitatea care rezultă din dosarul penal, care nu vine să susţină acuzaţia, ne aflăm în faţa unui joc periculos al percepţiei. Ştiţi foarte bine că se încearcă permanent inducerea în eroare, prin folosirea de metode menite să servească aceluiaşi scop, demonizarea Partidului Social Democrat, compromiterea unui întreg Program de guvernare şi, dacă se poate, răsturnarea votului popular, aşa cum s-a întâmplat şi la referendum şi la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale. Eu vă spun cu toată tăria că noi, coaliţia PSD-ALDE, vrem să guvernăm în folosul românilor care ne-au acordat încrederea prin vot. Spun cu mândrie că fac parte dintr-o coaliţie care luptă şi va lupta în continuare împotriva abuzurilor, indiferent sub forma şi natura în care acestea se prezintă. Nimic din ceea ce există la dosarul penal nu vine să mă acuze de vreo faptă penală, în exercitarea mandatului meu de ministru, pentru că niciunul dintre cei 40 de martori care au fost audiaţi nu a făcut vreo referire la Rovana Plumb sau la fapte penale în legătură cu iniţierea, elaborarea, avizarea şi adoptarea celor două hotărâri de Guvern. Principiul de bază este ca abilitatea unui sistem naţional de a separa şi de a face distincţia între răspunderea politică şi cea penală a miniştrilor este un indicator al nivelului de bună funcţionare şi maturitate democratică, precum şi de respectarea statului de drept. Vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că sesizarea Parchetului nu face trimitere expresă nici în cazul meu, în calitate de complice, şi nici în cazul autorului, şi anume, al doamnei Sevil Shhaideh, la o încălcare a unei atribuţii de serviciu, prevăzută în lege. Procurorul, de fapt, susţine că cele două obiective, Insula Belina şi Braţul Pavel, trecerea lor din patrimoniul public al statului în domeniul public al Consiliului Judeţean Teleorman, nu ar fi putut să fie operate prin hotărâre de Guvern. Subliniez, în mod expres, că dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Legea 213/1998 prevăd următoarele: "Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al municipiului Bucureşti sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărârea Guvernului, declarându-se din bun de interes public naţional în bun de interes public judeţean sau local." Este nereală afirmaţia potrivit căreia proiectul de hotărâre de Guvern a fost adoptat fără a avea avizele de la Ministerul Finanţelor Publice şi de la Ministerul Justiţiei, deoarece aceste avize se regăsesc la dosarul de urmărire penală. Ambele hotărâri de Guvern, 858/2013 şi 943/2013, au fost promovate şi adoptate cu respectarea legii. Ele reprezintă rezultatul muncii colective a aparatului administrativ şi a ministerelor care au avut rol în adoptarea lor. Imaginea deformată, lansată în spaţiul public, referitoare la aceste acţiuni ale Parchetului, creează o percepţie care este foarte dureroasă, deoarece este una falsă şi sintetizează în mod greşit munca şi efortul celor care au acţionat cu bună-credinţă. Aşa cum am spus de la început, am aflat despre acest dosar penal din presă, ca urmare a emiterii comunicatului de către DNA. Acest comunicat este contrazis în totalitate de actele de urmărire penală aflate în dosarul care a fost transmis Parlamentului. Stimate colege şi stimaţi colegi, Activez de peste 20 de ani în politică. Am fost şi sunt membră doar a Partidului Social Democrat şi toată activitatea mea din aceşti ani, în diversele funcţii care mi-au fost încredinţate, a fost făcută cu onestitate, cu cinste şi cu bună-credinţă. Niciodată, după cum bine ştiţi, nu a planat asupra mea vreo suspiciune, că aş fi încălcat legile. Vă spun astăzi, cu aceeaşi cinste şi corectitudine, că nu am greşit cu absolut nimic. În esenţă, este vorba de două Hotărâri de Guvern, ambele legale, ambele au avizele de legalitate, care se regăsesc la dosar şi, prin urmare, nu pot fi complice la o faptă care nu este infracţiune. Mă aflu în faţa dumneavoastră pentru a vă ruga să vă daţi votul, aşa cum vă dictează conştiinţa, iar votul pe care îl veţi da astăzi nu este pentru Rovana Plumb, este un vot pentru a pune capăt domniei abuzurilor. Vă mulţumesc mult pentru încredere şi vă respect! (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Din partea grupurilor? Doamna Turcan.
Raluca Turcan Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Nu avem niciun dubiu. Vom vota pentru ridicarea imunităţii parlamentare. "...Există o dorinţă uriaşă să apară un spirit nou, să avem o altă atitudine faţă de actul de justiţie, faţă de statul de drept...". Nu sunt declaraţiile mele şi nici ale colegilor din Partidul Naţional Liberal, sunt declaraţiile domnului Liviu Dragnea. "Dacă vreodată se va cere ridicarea imunităţii pentru mine, o să cer să o facă, dacă nu, îmi dau demisia din Parlament!" - închei citatul din Liviu Dragnea. "Nu cred că putem vota altfel. Am spus destul de limpede. Trebuie să avem un comportament fără ezitare. Vă spun foarte clar, nu avem de gând să facem excepţie pentru nimeni" - am încheiat citatul din Liviu Dragnea. Probabil că dacă v-am fi spus noi lucrurile acestea, aş fi auzit huiduieli, tropăieli din sală. Dar a spus-o preşedintele de partid al PSD, omul care, în momentul de faţă, controlează Parlamentul şi încearcă să subordoneze şi alte instituţii ale statului, rând pe rând. În ce moment însă a făcut Liviu Dragnea aceste afirmaţii? După ce a câştigat alegerile, cu încrederea unui număr masiv de oameni? Nu, după ce a pierdut alegerile prezidenţiale şi în ajun de alegeri parlamentare. Cu alte cuvinte, preşedintele dumneavoastră de partid, al PSD, după o înfrângere electorală şi într-o fugă după alte voturi, făcea nişte afirmaţii de care astăzi se dezice şi în care, probabil, că foarte puţini membri ai PSD cred. Lucrul acesta ar trebui să de a de gândit, pentru că demonstrează, fără tăgadă, o realitate pe care am mai menţionat-o. PSD a câştigat alegerile cu o uriaşă fraudă de încredere atât din perspectiva funcţionării unor instituţii ale statului român, cât şi din perspectiva unui trai mai bun pentru marea majoritate a cetăţenilor acestei ţări. După ce a câştigat alegerile, preşedintele dumneavoastră de partid, într-un mod unilateral, spre surprinderea multor colegi din PSD, a decis Ordonanţa nr. 13. A lansat în spaţiul public ideea schimbării Procurorului General şi a şefului DNA. A declanşat ofensiva împotriva justiţiei. De ce? Pentru că a ajuns la putere şi pentru că domnia de control şi dorinţa de control absolut, pe care Liviu Dragnea le are pentru statul român, cu greu pot fi stăvilite chiar de dumneavoastră. Am avut două gesturi de onoare, pe care eu personal şi foarte mulţi colegi de-ai mei le apreciază, demisiile doamnelor Rovana Plumb şi Sevil Shhaideh, şi au fost anunţate ca fiind gesturi de demnitate în care cred, însă ştiu că, în adâncul sufletului, fiecare dintre noi crede că demnitatea se poate căpăta abia atunci când justiţia se pronunţă, aşa cum se întâmplă pentru ceilalţi cetăţeni ai acestei ţări, când justiţia spune "eşti nevinovat" sau "eşti vinovat". Parlamentul nu dă decizii finale, nu se substituie instanţelor de judecată, Parlamentul trebuie doar să spună dacă un fost ministru sau un parlamentar beneficiază de acelaşi tratament, ca orice alt cetăţean al acestei ţări. Eu cred în nevinovăţia doamnei Plumb, aşa cum cred şi în nevinovăţia doamnei Shhaideh, dar nu contează ce cred eu, contează ce se decide în instanţă. Aşa cum se întâmplă pentru foarte mulţi oameni care mor cu dreptate în braţe, în România, şi nu mai ajung să primească decizii ale instanţei. Dacă suntem oameni politici responsabili, preocuparea noastră trebuie să fie ca instituţiile statului să funcţioneze corect, să-şi sancţioneze derapajele şi în justiţie, aşa cum ne străduim să facem în Parlament. În Parlament, unii dintre noi dăm semnale, şi anume că vrem o ţară echilibrată şi un regim demn pentru toţi cetăţenii acestei ţări. Şi în justiţie trebuie să se întâmple la fel - când sunt abuzuri, să le reglementeze, să reacţioneze şi să le sancţioneze. Dar nu vor putea ajunge la acest nivel, dacă noi, Parlamentul, ne substituim justiţiei şi dacă în România instituim un regim preferenţial pentru membri ai Parlamentului faţă de cetăţeanul de rând al acestei ţări.
Petru Gabriel Vlase Concluzionaţi, doamnă deputat.
Raluca Turcan Aş vrea să mai spun un lucru. Am avut două demisii de onoare şi mai există o persoană, cu acelaşi statut ca al doamnelor care şi-au dat demisia de onoare, şi care, pentru că este susţinut de ALDE, este bine mersi în Guvernul României. Unde este comportamentul echilibrat şi echidistant al PSD? Cum vă priviţi dumneavoastră colegii de partid şi, în special, pe preşedintele partidului, Liviu Dragnea, în condiţiile în care a acceptat că un membru al ALDE, cu aceeaşi calitate ca doamna Plumb, să rămână în Guvernul României? Sau între doamna Plumb şi doamna Shhaideh, pentru doamna Plumb, prin votul pe care dumneavoastră îl veţi da astăzi, în Parlament, veţi opri urmărirea penală, în timp ce pentru doamna Shhaideh urmărirea penală continuă. Oameni buni, discriminarea este evidentă. Dublul limbaj este evident. Închei, spunându-vă că votul de astăzi trebuie să fie în spiritul Constituţiei, care la art. 16 spune răspicat: "Nimeni nu este mai presus de Lege..." - nici doamna Plumb, nici domnul Ilie, nici domnul Tăriceanu, nici chiar domnul Dragnea, Cu toţii, senatori, deputaţi, trebuie să avem acelaşi statut în această ţară, cu cei 20 de milioane de cetăţeni ai României. Ca urmare, Partidul Naţional Liberal va vota într-un mod transparent, la vedere, pentru continuitatea anchetei penale, pentru a începe urmărirea penală şi pentru ca justiţia să ajungă să se pronunţe, eventual ca justiţia să spună că doamna Rovana Plumb este nevinovată, aşa cum a afirmat de la acest microfon.
Petru Gabriel Vlase Vă mulţumesc. Domnul Ghinea.
Cristian Ghinea Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnă Plumb, Aţi spus că sunteţi nevinovată. Poate, dar nu aici se decide. Nu parlamentul României decide cine este vinovat, din punct de vedere juridic, în ţara asta. Aceasta este problema mare a zilei de astăzi. Şi, doamnă Plumb, vă faceţi un mare deserviciu, pentru că rămâneţi cu această pată, rămâneţi cu această fantomă în cariera dumneavoastră. Nu veţi putea convinge opinia publică de faptul că partidul nu a făcut scut în faţa dumneavoastră, astăzi, aici. Aceasta este problema, repet, care vă va bântui de acum înainte cariera. Domnule Nicolicea, Ne-aţi vorbit foarte mult ieri, în Comisia juridică. A fost o şedinţă foarte lungă. Ne-aţi ţinut şi lecţii de geografie. Braţul nu e braţ, insula nu este insulă, lacul nu este lac. Am intrat, pe fondul acestui caz, în nişte detalii la care nu m-aş fi gândit vreodată că o să intrăm, în Parlamentul României, ceea ce nu este OK, pentru că Parlamentul României nu este tribunal. Domnul Nicolicea vrea să ne jucăm de-a tribunalul. Asta a făcut ieri în Comisia juridică. Asta vrea să facem astăzi, aici, în plen. Motivarea cazului. Spune domnul Nicolicea - "... Rapoartele MCV cer Parlamentului României să motiveze deciziile pe care le ia". Aşa este. Aici domnul Nicolicea are dreptate. Problema este că această cerinţă, a rapoartelor MCV, a venit pentru că aveam obişnuinţa, aveaţi obişnuinţa - cei care sunteţi mai vechi în Parlament - de anu motiva aceste voturi, de a nu explica de ce în anumite cazuri apărăm oamenii de justiţie, iar în anumite cazuri nu facem asta. Şi a venit această cerinţă - "haideţi să existe motivări...". Numai că motivarea unei comisii parlamentare şi a plenului nu este acelaşi lucru cu motivarea din tribunal. Motivarea, pe care domnul Nicolicea ne-a prezentat-o, este o apărare avocăţească de tribunal. Parlamentul nu este tribunalul în acest caz. Haideţi să nu ne jucăm de-a tribunalul! Aceasta este concluzia. USR reprezintă aici sutele de mii de români care astă-iarnă au strigat "Noaptea, ca hoţii!". De aceea, vom vota pentru cererea procurorilor DNA. Mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Domnul Bichineţ.
Corneliu Bichineţ Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru că este vorba de oameni, de soarta oamenilor, eu am să fiu foarte, foarte atent şi cât se poate de direct. N-am să citez, aşa cum a făcut doamna Turcan, din Liviu Dragnea, pentru că am lecturi mai înalte. O să citez din Dostoievski şi Platon. La un curs despre virtute, Platon avea printre elevi pe Alcibiade, unul strălucit, de altfel, care, după terminarea orei, a spus: "... Socrate, îmi vine să te bat! Când am venit aici, ştiam ceva despre virtute, acum, nu mai ştiu nimic..." Şi eu, ascultându-l pe domnul Nicolicea... ( Râsete.) am... cum să vă spun... am avut senzaţia că se cere urmărirea penală a Procurorului General, şi nu a doamnei Rovana Plumb - o argumentaţie cât se poate de sofistă şi stufoasă. Orice Parlament trebuie să aibă un astfel de parlamentar, dar să-l ţină în laborator. (Râsete.) Acum, pentru că eu reprezint un grup aici, nu sunt pe persoană fizică, noi vom vota la vedere. Însă îmi aduc aminte de Yuhurta, un satrap local, care făcea toate relele de pe pământ, şi când să-şi suporte condamnarea, la Roma, venea cu saci de aur şi cumpăra acolo tăcerea. Aflat pe o colină, a făcut o afirmaţie prin care a rămas celebru - "O, oraş venal, tu vei înceta să exişti, dacă vei găsi un cumpărător". Acum, uitându-mă de la stânga la dreapta, în acest Parlament, un pic timorat, am dreptul să-mi exprim o îngrijorare - "tu vei înceta să exişti, dacă aşa va hotărî un procuror". Mergem mai departe. Când este vorba de alţii, suntem foarte severi, când este vorba de propria persoană, suntem un pic mai nuanţaţi. Eu vreau ca acest Parlament să aibă demnitatea lui, rostul lui legislativ şi să nu fie timorat. Toate relele vor înceta atunci când Liviu Dragnea, preşedintele PSD, ori ajunge prim-ministru odată, să ne lase în pace, ori îl trimiteţi acasă. Vă mulţumesc.
Petru Gabriel Vlase Domnul Vosganian.
Varujan Vosganian Stimaţi colegi, Am ales să iau cuvântul tocmai pentru că sunt unul dintre membrii Parlamentului care a trecut, şi nu o dată, ci de două ori, printr-o astfel de situaţie, astfel încât cunosc toate manierele care se utilizează pentru a compromite un om politic şi pentru a-l scoate de pe tabla de şah a politicii româneşti. Sunt de acord că justiţia poate decide asupra integrităţii unei persoane. Îmi amintesc, şi până la urmă propria biografie este dovada cea mai la îndemână, că în 2006 - când o conspiraţie condusă de preşedintele Băsescu a încercat să mă distrugă pentru a nu participa la procedurile privind desemnarea Comisarului European din partea României - reprezentanţi ai fostei Securităţi m-au acuzat că am fost spion în Departamentul Securităţii Statului, şi nu oriunde, ci în Centrul de Informaţii Externe, deşi nu fusesem nici măcar până în Bulgaria, până în 1989. Doamnă Turcan, ştiţi cât a durat procesul în care justiţia mi-a redat, cum spuneţi dumneavoastră, integritatea? A începu în octombrie 2006 şi s-a terminat în primăvara lui 2017, cu toate consecinţele. Aşadar, din perspectiva dumneavoastră, eu, suspectat de fals intelectual, a trebuit să aştept 11 ani. În 2013, împreună cu un coleg de-al meu ministru, membru şi el în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, un număr de secretari de stat, am fost acuzaţi, şi eu mi-am pledat cauza. Parlamentul, cu o majoritate copleşitoare, de aproape 85%, a socotit că fapta nu există. Colegii mei, care au intrat în procedură, au suportat trei schimbări succesive de calificare juridică şi abia acum s-a ajuns la camera intermediară. Aşadar, eu zic că dacă acuzi un ministru, membru al CSAT, înseamnă că ai atâtea dovezi, încât în săptămâna următoare îl trimiţi în judecată. Păi, dacă aştepţi patru ani după aceea şi schimbi de trei ani încadrările, mă întreb care este seriozitatea actului făcut de Ministerul Public? Şi doamnă Turcan, vă rog eu, nu mai spuneţi niciodată... vă spun numele, pentru că sunt curios să văd ce o să-mi răspundeţi. Să nu mai spuneţi niciodată că un membru al Parlamentului, care răspunde pentru fapte din perioada când era ministru, este supus votului Parlamentului, este mai presus de lege. Nu, doamnă Turcan! Există Legea nr. 115/1999 care stabileşte regimul juridic în acest caz. Faptul că este o lege, altă lege, nu înseamnă că cineva e mai presus de lege, pentru că, dacă unor categorii de persoane li se aplică o lege, iar altor categorii de persoane li se aplică altă lege, fie că e vorba despre o breaslă, fie că e vorba despre un statut funcţionăresc, nu înseamnă că cineva este mai presus de lege. Legea este sistemul legislativ al unei ţări. Nimeni nu este mai presus de legea votată în România. Şi vă aduc aminte - dumneavoastră nu eraţi în Parlament la vremea aceea, dar sunt colegi care erau - Parlamentul a votat această lege! Şi acum aş vrea să mai adaug ceva, pentru că nu îmi place - ca om care sunt în Parlament din 8 februarie 1990, când Parlamentul era încă un proto-Parlament - nu îmi place să se discute despre demnitatea Parlamentului român în termeni slugarnici şi aş vrea ca de la această tribună să nu se mai facă niciodată astfel de calificative. Parlamentul nu este ghişeu, Parlamentul nu se supune decât voinţei Parlamentului şi spiritului, şi legii Constituţiei, şi tuturor legilor care derivă din asta. Aceasta este demnitatea Parlamentului, pe care noi trebuie să o apărăm! Dreptul exclusiv, de începere a cercetării penale a unui deputat, membru al Guvernului, pentru fapte săvârşite în exercitarea funcţiei, revine exclusiv Camerei Deputaţilor. Aceasta face ca această Cameră să aibă nu numai puterea de decizie în materie, dar şi să poarte pe deplin răspunderea politică şi morală pentru cererile de urmărire. În niciun caz un deputat de aici nu trebuie să spună că doreşte cercetarea, pentru că altcineva a dorit-o. Nu, el este pe deplin răspunzător şi el trebuie să explice de ce a dat acest vot. Constituţia spune că nu poate justifica votul său prin faptul că altcineva, fie el Ministerul Public, doreşte acest lucru. Soluţia constituţională, dragii mei colegi, de la toate partidele, nu este a noastră! Constituţia din 1866 a statuat responsabilitatea membrilor Guvernului în această formulă. Această prevedere a fost reluată în Constituţia cu care noi, liberalii, ne mândrim atât de mult, Constituţia din 1923. În toate Constituţiile democratice ale României, dreptul exclusiv al preşedintelui României, al Senatului şi al Camerei Deputaţilor, de a cere urmărirea penală, este consfinţit. Aşadar, dacă noi, membri ai Parlamentului, dorim să respectăm Constituţia şi tradiţia democratică a acestei ţări, să nu ne justificăm niciodată votul prin faptul că altcineva ne dă ordine şi ne consideră un fel de ghişeu de primire de cereri şi de aprobare automată a acestora. Rolul autorităţii judiciare, într-o procedură penală privind un deputat membru al Guvernului, nu începe decât după o eventuală cerere de urmărire formulată de Camera Deputaţilor. Până atunci, pe rolul autorităţilor judiciare nu există nicio cercetare penală şi niciun proces penal. Un ministru nu devine penal, în înţelesul adversarilor săi politici, decât dacă Parlamentul sau Preşedintele, după caz, dacă nu este vorba de un membru al Parlamentului, decide acest lucru. Decizia autorităţilor politice, de a nu cere urmărirea penală, nu poate fi sub nicio formă caracterizată drept imixtiune în actul de justiţie ori atingerii aduse independenţei justiţiei, pentru că actul de justiţie începe numai dacă se formulează o cerere de urmărire penală şi numai după aceasta se va vorbi despre independenţa justiţiei în raport de un caz concret. Este fundamental greşită exprimarea comună în materie, în sensul că noi, Camera Deputaţilor, am dat doar un simplu aviz de cercetare, de urmărire penală formulată de Parchet. Nu Ministerul Public are dreptul constituţional să ceară urmărirea penală a unui membru al Camerei Deputaţilor. Această hârtie este o jignire adusă demnităţii Parlamentului şi o încălcare a Constituţiei, în clipa în care Procurorul General formulează o cerere de urmărire penală. Dacă dumneavoastră doriţi să schimbaţi Constituţia şi legile, puteţi să o faceţi, dar să nu invocaţi, de la această tribună, altceva decât Constituţia României. Şi este o formă de a minimaliza rolul Parlamentului într-o situaţie fundamentală, cum este distincţia dintre răspunderea politică şi răspunderea penală a unui membru al Cabinetului. Folosim cu bună ştiinţă o expresie fundamental greşită din punct de vedere constituţional, procurorul de caz. Sub egida Procurorului General, desconsideră grav. Camera Deputaţilor îi neagă şi îi uzurpă puterea constituţională de decizie liberă. În acest sens, sub aspectul faptelor în cauză, trebuie făcută o distincţie netă între deciziile politice şi faptele penale. Urmărirea penală a unui membru al Guvernului poate fi cerută exclusiv pentru o faptă penală, niciodată pentru o decizie politică, chiar dacă ea este greşită. Pentru decizii politice greşite nu se poate angaja răspunderea penală a unui membru al Guvernului, ci alte forme de răspundere, inclusiv moţiunea de cenzură şi demiterea Guvernului. Şi acum, vă rog să fiţi foarte atenţi la ce urmează! Această chestiune despre care am vorbit constituie o preocupare a întregii Europe. La 28 iunie 2013, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluţia 1950, care, explicit, vorbeşte despre menţinerea, separate, a răspunderii politice, dar şi penale, şi spune această Rezoluţie, încă din Paragraful 1 - "Democraţia şi statul de drept reclamă ca oamenii politici să fie protejaţi în mod efectiv de acuzaţii penale, bazate pe declaraţiile lor politice. Deciziile politice trebuie să fie subiect numai al răspunderii politice, judecătorii ultimi fiind alegătorii". Conform Paragrafului 3/1, "... procedurile penale nu trebuie utilizate pentru a penaliza divergenţe politice...", iar paragrafele următoarele solicită ca "... în evaluarea răspunderii să se aibă în vedere inclusiv criterii precum intenţia de câştig personal..." - ceea ce aici nu este cazul. În concret, faptele care sunt puse în sarcina doamnei Rovana Plumb sunt exclusiv decizii de natură politică şi ele nu au niciun fel de dimensiune penală, nu pot fi calificate ca infracţiuni şi, în consecinţă, nu pot constitui un temei pentru o cercetare de urmărire penală. Colegii mei vor vota după propria conştiinţă, dar la mine este inutil să vă mai spun, după această pledoarie, cum voi vota, adică împotriva declanşării unei cercetări penale. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Vă rog, doamnă Turcan, un minut, drept la replică.
Raluca Turcan Două explicaţii sau două menţiuni aş dori să mai fac. Acceptarea demisiei, acceptarea urmăririi penale sau ridicarea imunităţii pentru deputaţi şi senatori nu înseamnă recunoaşterea vinovăţiei. Nu înseamnă că un om pentru care începe urmărirea penală este vinovat, ci doar că funcţia publică pe care o ocupă este scoasă din controversa publică. Orice suspiciune de corupţie nu trebuie să planeze asupra unei funcţii. Aşa cum Parlamentul nu se identifică cu domnul Dragnea, nici alte instituţii ale satului nu se pot identifica cu persoane. Iar al doilea considerent, pe care vreau să-l spun astăzi, este acela referitor la discriminare. Ştim cu toţii că mirul pe unii i-a trimis în Parlament, bine mersi, cu viaţă plăcută, cu tendinţe de a număra găinile, iar pe alţii îi trimite în faţa justiţiei sau îi aruncă în sărăcie. Nu este rolul nostru să ne substituim unor organe de judecată. Parlamentul este un for politic, cu oameni votaţi pe diferite considerente, unii ascunşi în spatele votului de listă, alţii votaţi într-un context politic...
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc, doamnă deputat.
Raluca Turcan ... sau alţii, pur şi simplu, ca urmare a unor manipulări sau fraude de încredere. Rolul deciderii vinovăţiei este doar la instituţia de judecată.
Petru Gabriel Vlase Domnul Alexandru Bălănescu, de la PSD.
Alexandru Bălănescu Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, După aproape un an de zile, deşi am fost de profesie avocat şi sunt de profesie avocat, este pentru prima dată când îmi manifest dorinţa de a exprima câteva puncte de vedere cu privire la situaţia dată spre soluţionare. Eu cred că Parlamentul, aşa cum rezultă din lege, este acela care nu face dreptate, dar este chemat să se pronunţe dacă unul dintre membrii săi - deputat sau dacă este senator, la Senat - se face sau nu vinovat şi se cere cercetarea lui pentru a se stabili vinovăţia. Noi avem un drept rezultat din legea pe care o avem la îndemână şi care ne obligă să ne pronunţăm. Nu venim aici şi nu cerem să abdicăm de la acest rol pe care îl avem. Noi, parlamentarii, suntem chemaţi ca o instituţie a sesizării săvârşirii de fapte penale pentru membrii Camerei Deputaţilor. A nu ne pronunţa sau a spune că noi nu suntem organ de jurisdicţie, eu cred că este o eroare. Dimpotrivă, legea ne dă acest drept, să ne pronunţăm dacă unul dintre membrii acestei Camere este sau nu vinovat. O primă chestiune. A doua chestiune. În urmă cu mii de ani se spunea aşa: " Fiat justitia, et pereat mundus ". Ei bine, mă întreb retoric, dacă legea ne dă această posibilitate, dacă noi simţim... prin prisma jurământului pe care l-am depus înainte de a deveni deputaţi, că jurăm să respectăm drepturile şi libertăţile cetăţenilor care ne-au trimis aici, să avem în vedere aceste drepturi şi libertăţi când soluţionăm tot felul de probleme legate de aceste drepturi şi libertăţi. Şi dacă nu o facem, nu încălcăm jurământul pe care l-am dat în calitate de deputaţi? Este drept să ni se ceară sau să se creadă de cineva că, chemaţi fiind şi obligaţi de acest jurământ, să ne pronunţăm cu privire la asemenea situaţii, de fapt şi de drept? Noi nu o facem şi lăsăm sau delegăm justiţia să se pronunţe. Păi, dacă legea ne dă această posibilitate, nu avem dreptul să abdicăm de la această situaţie. Revenind la modul în care a fost sesizată Camera Deputaţilor de Ministerul Public, cred că această sesizare este întemeiată şi poate fi primită, dar nu înseamnă că trebuie şi admisă ab initio sau de plano. Dimpotrivă, verificând activitatea de cercetare pentru o suspiciune rezonabilă din partea celui cercetat, trebuie să observăm dacă acesta se face sau nu vinovat sau poate fi făcut vinovat de vreo faptă. Vă mărturisesc că am avut curiozitatea să observ şi referatul, şi o parte dintre dosarele care au fost trimise Comisiei juridice şi vă garantez că tot ceea ce s-a făcut acolo nu are legătură în niciun fel cu incriminarea din art. 297 şi 13 1 din Codul penal nou şi 13 2 din Legea nr. 78, în sensul că nu s-a dovedit, nu s-a demonstrat şi nici nu s-a încercat să se facă vreo afirmaţie că doamna ministru Rovana Plumb a obţinut sau a încercat să obţină foloase necuvenite şi a încălcat atribuţiile de serviciu, şi, în felul acesta, prin ajutorul dat unui alt ministru, s-ar face vinovată de o complicitate. Participaţiunea penală este o instituţie de drept penal care pentru unii nu prea este accesibilă, dar în ceea ce mă priveşte...
Petru Gabriel Vlase Concluzionaţi!
Alexandru Bălănescu ... ştiu ce este complicitatea. Nu s-a făcut în niciun fel dovada că ar fi existat o discuţie, o comunicare, un interes din partea doamnei Rovana Plumb pentru semnarea acelui act de autoritate guvernamentală.
Petru Gabriel Vlase Vă rog să concluzionaţi!
Alexandru Bălănescu Şi atunci, este drept ca fiecare dintre noi să gândească în litera şi în spiritul legii. Să nu ne lăsăm dominaţi de o autoritate pe care trebuie să o respectăm, dar care nu se suprapune peste voinţa noastră. Să demonstrăm că Parlamentul este organul suprem în această ţară şi că ceea ce a obţinut de la lege, în exercitarea drepturilor, o face liber şi netimorat. De aceea, în ceea ce mă priveşte, cred că aţi sesizat că voinţa mea este aceea de a nu sesiza şi de a nu o trimite pe doamna Rovana Plumb spre o cercetare penală, pentru o faptă imaginară. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. În finalul dezbaterilor, câteva lămuriri din partea domnului preşedinte al Comisiei juridice, Eugen Nicolicea.
Eugen Nicolicea Am constatat că reprezentanţii grupurilor nu au furnizat niciun argument juridic pentru sau împotriva cererii de urmărire penală. Dar ceea ce este mai grav, am observat şi la parlamentari cu mai multe mandate că nu cunosc Constituţia pe care au jurat să o respecte. Astfel, o gravă confuzie, care nu este făcută prima dată de acea persoană - confundă imunitatea parlamentară cu protecţia ministrului sau a fostului ministru pentru faptele făcute în calitate de ministru. La art. 109 alin. (2) din Constituţie se precizează: "Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului, pentru fapte săvârşite în calitate de membru al Guvernului". De asemenea, Teza a III-a spune: "Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea sa". Deci suntem în cazul unui fost membru al Guvernului, şi nu în cazul unui parlamentar. Deci asemenea eroare este nepermisă şi îi face de râs pe cei care o afirmă, şi nu este prima dată. Le sugerez să citească Decizia nr. 270/2008 a Curţii Constituţionale, care clarifică toate aceste lucruri. Dar trebuie să spun pentru toată lumea, deputaţii nu au imunitate decât pentru voturi şi pentru declaraţii politice. Aţi văzut cumva acum să se vorbească de vreo acuzaţie cu privire la voturi sau declaraţii politice? ... Ci acuzaţii cu privire la activitatea de fost membru al Guvernului. Imunitatea parlamentară este prevăzută la art. 72, nu la art. 109, şi acolo se spune că deputatul sau senatorul poate fi urmărit şi trimis în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile. Adică, prostia aceea, că nu eşti ca un simplu cetăţean, este chiar prostie. Deputatul este trimis în judecată şi urmărit penal ca un simplu cetăţean. Singura protecţie o are pentru fapte pe care nu le poate face un simplu cetăţean, şi anume declaraţii politice în faţa Camerei Deputaţilor şi votul în Camera Deputaţilor. Când simplul cetăţean va fi ales şi va ajunge să dea voturi în Cameră sau va face declaraţii politice în calitate de deputat, va beneficia de acelaşi tratament. Repet pentru toată lumea, că ne-am săturat să arunce cu noroi asupra Parlamentului. Parlamentarii nu au imunitate decât pentru voturi şi pentru declaraţii, ceea ce nu este cazul astăzi. Ne-am săturat de aceste prostii rostite de la acest microfon, perpetuate şi multiplicate în spaţiul public. În ceea ce priveşte o altă alegaţie, am aflat că i-au deranjat pe unii că la Comisia juridică s-au pronunţat argumente juridice. Deci respectivii n-au altceva de făcut decât să facă ceea ce ştiu mai bine, să boicoteze şedinţa respectivă, dacă nu sunt în stare ca în Comisia juridică să prezinte sau să combată argumente juridice. Deci am încheiat comentariile pe care le aveam. Pe subiect, niciunul dintre vorbitori nu a vorbit. Nu am ce să comentez. Aş mai vrea un drept la replică, când îmi permiteţi dumneavoastră, domnule preşedinte, la adresa domnului Ghinea!
Petru Gabriel Vlase Acum!
Eugen Nicolicea Da, bine! Vă mulţumesc. Domnul Ghinea, proaspăt membru în Comisia juridică, nu a înţeles absolut nimic şi nu a putut să prezinte niciodată vreun argument juridic...
Petru Gabriel Vlase Acum ar trebui să vă corectez eu pe dumneavoastră, care sunteţi doctor în Regulament. Nu generaţi un nou drept la replică!
Eugen Nicolicea Acum vă corectez eu pe dumneavoastră. Dreptul la replică nu generează un nou drept la replică.
Petru Gabriel Vlase Aşa scrie în Regulament, domnule preşedinte!
Eugen Nicolicea Deci, încă o dată vă spun, dreptul la replică nu generează un alt drept la replică, pentru că eu mă refer la...
Petru Gabriel Vlase Bine, vă rog, replicaţi!
Eugen Nicolicea Bun. Evident că am făcut motivarea aceea, aşa cum au cerut-o cei de la MCV. Supărare mare că am motivat decizia, de asemenea, că argumentele juridice din comisie ar fi o prezentare avocăţească, dar dânsul ar putea să vadă că avem jurişti de la USR care se pronunţă cu argumente juridice - spre exemplu domnul Stelian şi domnul Dehelean. Dânsul nu este în stare să facă acest lucru, ca şi colegi. Poate că am prezentat nişte lecţii. Am constatat, doar atât, că nu a înţeles nimic. Aceleaşi lucruri le-a spus şi la ieşirea din Comisia juridică, le-a repetat astăzi în plen, pentru că, probabil, a vrut să se facă de râs definitiv! (Aplauze.)
Petru Gabriel Vlase Mulţumesc. Dezbateri la articole. La titlu. Obiecţii? Adoptat. La preambul. Obiecţii? Adoptat. La articolul unic? Obiecţii? Adoptat. Dezbaterile sunt încheiate. Vot secret cu bile asupra proiectului urmează a fi la sesiunea de vot final, care începe în 20 de minute din momentul acesta.