4 noiembrie 2015 – Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea avizului motivat privind încălcarea principiului subsidiarităţii de către propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentare într-unul din statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid - COM (2015) 450 (PHCD 100/2015). ( rămas pentru votul final )

Florin Iordache 45. Următorul, este vorba de COM 450/2015 privind încălcarea principiului subsidiarităţii de către Propunerea de regulament al Parlamentului European şi instituirea unui mecanism de transfer în situaţii de criză. O rog pe doamna preşedinte Ana Birchall, preşedinta Comisiei pentru afaceri europene. Vă rog.

Ana Birchall Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Şi înainte de a prezenta acest aviz motivat, vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc colegelor şi colegilor pentru susţinere. În conformitate cu art. 14 alin. (3) din Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi art. 162 alin. (2) şi art. 163 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu analiza acestui COM extrem de important - COM 450/2015. Având în vedere Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 82 din 21 octombrie 2015 şi opinia Comisiei pentru afaceri europene, privind analiza în fond a Propunerii de regulament, Proiectul de opinie privind subsidiaritatea, adoptat de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Proiectul de opinie privind subsidiaritatea, adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, nota Biroului pentru România al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, nota Reprezentanţei României pe lângă Uniunea Europeană, contribuţiile în cadrul dezbaterilor şi contribuţiile Secretariatului propriu, fişa de informare şi contribuţiile Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene constată că sunt îndeplinite condiţiile stabilite prin tratate ca propunerea să facă obiectul controlului parlamentar al subsidiarităţii; constată că aspectele transnaţionale sunt evidente şi acceptă argumentele Comisiei Europene privind necesitatea acţiunii la nivelul Uniunii, întrucât obiectivele acţiunii europene pot fi realizate astfel în mod superior faţă de acţiunea naţională din fiecare stat membru. Dar comisia noastră consideră că soluţia pentru care a optat Comisia Europeană nu este cea mai potrivită. În acest sens, consideră că decizia privind un mecanism de transfer pentru solicitanţii de protecţie internaţională ar trebui adoptată prin căutarea consensului la nivelul statelor membre. Susţine comisia noastră, interpretând art. 78 alin. (2) lit. c) din Tratat prin prisma declaraţiei cu privire la art. 222 din Tratat, ce prevede că dispoziţiile acelui articol nu pot aduce atingere dreptului altui stat membru de a alege cel mai adecvat mijloc de a se achita de obligaţia sa de solidaritate, ar trebui dedus că pentru o viitoare aplicare în practică, în mod eficient şi integral, a unui mecanism de transfer, este necesar acordul fiecărui stat membru în parte, ceea ce corespunde cu utilizarea principiului caracterului voluntar pentru orice mecanism de transfer. Comisia noastră consideră insuficiente explicaţiile Comisiei Europene privind caracterul adecvat al art. 78 alin. (2) lit. e) din Tratat, ca temei juridic al acestei propuneri. Comisia noastră consideră că ţinând cont de obiectivul reglementării, utilizarea art. 78 alin. (3) din Tratat ca temei juridic ar fi fost mai adecvată şi că nu este necesar un mecanism permanent de transfer, în condiţiile în care art. 78 alin. (3) din Tratat prevede deja măsuri suficiente pentru gestionarea unui aflux masiv de migranţi. Comisia noastră consideră insuficientă justificarea criteriilor aferente cheii de repartizare a solicitanţilor de protecţie internaţională, în contextul în care în acest domeniu de reglementare, cu sensibilităţile şi particularităţile naţionale, s-ar impune luarea în considerare într-un mod mai pronunţat a acestor particularităţi naţionale. În consecinţă, Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 3 noiembrie 2015, în prezenţa a 13 din cei 22 de membri, a hotărât, cu unanimitate de voturi, că propunerea de regulament nu este conformă cu principiul subsdiarităţii. Prezentul aviz se transmite Biroului permanent, în aplicarea art. 163 alin. (1) şi a alin. (2) art. 175, şi 176 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aviz motivat. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Mulţumesc. Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nefiind intervenţii din partea grupurilor parlamentare, dau cuvântul domnului deputat Remus Cernea.

Remus-Florinel Cernea Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă. Cred din nou - şi am mai discutat pe această temă - cred din nou că este o eroare o astfel de abordare. Cred că, dimpotrivă, România trebuie să fie - colega mea tocmai mi-a spus "Hai, mă, lasă-mă!" - cred că ar trebui să avem un alt spirit de dialog, mult mai colegial, şi să ne respectăm opiniile, chiar dacă ele sunt diferite. Cred, aşadar, că România ar trebui să demonstreze solidaritate deplină cu statele europene. Nu putem spune: suntem solidari, dar hotărâm noi câţi refugiaţi primim. Cred că, dimpotrivă, România ar trebui să aibă o atitudine proactivă, în sensul de a spune că va prelua şi mai mulţi refugiaţi dacă va fi nevoie. Că aceste cote au repartizat României prea puţini refugiaţi faţă de cât ar trebui conform, desigur, capacităţilor noastre. Şi capacităţi avem să primim zeci de mii poate de refugiaţi în următorii ani. Nu-i putem lăsa pe partenerii noştri europeni singuri, în faţa acestei crize. Gândiţi-vă că intră în Grecia sau în Italia mii de refugiaţi pe zi. Germania a preluat sute de mii. Alte ţări, de asemenea, preiau numere mari. Nu putem să ne izolăm, nu putem să fim insensibili faţă de dificultăţile şi faţă de criza europeană generată de această migraţie masivă. Vor fi şi alte provocări, poate, în viitor, provocări în care România poate va avea nevoie de solidaritate europeană. Şi atunci ce vom spune? Ne vom încurca iarăşi în articole de lege şi vom încerca să... Nu. Vom face apel la partenerii noştri să ne sprijine. Cred că spiritul acestei hotărâri a comisiei este profund greşit, el contravine opiniilor preşedintelui şi Guvernului. Cred că, dimpotrivă, România ar trebui să fie pe deplin solidară, adică să îşi asume chiar mai mulţi decât ne-a cerut comisia să preluăm. Mulţumesc.

Florin Iordache Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii, dacă sunt, din partea grupurilor? Grupul PNL, domnul Gheorghe.

Andrei Daniel Gheorghe Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ştiu care este această situaţie a refugiaţilor. Este o problemă deosebit de dificilă pe care noi o avem astăzi de gestionat, dar haideţi să încercăm să gândim acest lucru din perspectiva intereselor naţionale ale României, şi nu din perspectiva populismului şi în perspectiva unui anumit tip de ideologie care se promovează astăzi la nivel european. Ceea ce cred eu este că noi nu ştim, chiar l-aş ruga pe domnul coleg, distinsul coleg, să ne spună din ce resurse materiale va susţine acest val de refugiaţi pe care dumnealui îl aşteaptă cu braţele deschise către România. Care vor fi modalităţile de integrare ale acestor refugiaţi? Cum vom reuşi să-i aşezăm pe aceşti oameni şi să-i acomodăm în societatea românească? Haideţi să încheiem cu acest populism şi să ne gândim la ceea ce se întâmplă astăzi deja în Europa, unde acest val de refugiaţi, luat pe nemestecate, a provocat grave tensiuni sociale. Noi avem datoria de a ne gândi la valorile pe care le apărăm ca civilizaţie europeană şi la felul în care putem să-i aducem pe aceşti oameni şi să-i integrăm în societatea românească. Nu putem, aşa, să gândim pe nemestecate şi să tratăm politica internaţională strict dintr-o perspectivă flower power - e bine, este frumos; nu-i aşa? Haideţi să revenim oarecum la nişte principii şi să ne gândim că suntem un stat naţional a cărui principală datorie este faţă de proprii săi cetăţeni iar apoi, bineînţeles, faţă de valul de migranţi care astăzi afectează Europa şi ale căror resorturi sunt de multe ori de natură geopolitică şi de natură geoeconomică mai ales. Vă mulţumesc.

Florin Iordache Mulţumesc. Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.